Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția este definiție dex
este
găsește rime pentru
este
fi (sunt, fost),
vb. –
1.
A
ființa
. –
2.
A
sta
. –
3.
A se
găsi
, a se
afla
. –
4.
A
exista
. –
5.
A
trăi
. –
6.
(
Despre
starea
vremii
) A se
face
(
frumos
,
frig
etc.). –
7.
A
dura
, a se
menține
. –
8.
A fi de
față
. –
9.
A avea
loc
, a se ține. –
10.
(Cu prep.
cu
) A fi
adept
. –
11.
(Cu prep.
de
) A
merita
, a fi
demn
de. –
12.
(Cu prep.
a
) A avea
chef
de. –
13.
(Cu conj.
să
) A
trebui
, a fi
nevoie
.
14.
(Cu inf.) A
trebui
. Mr.
escu,
fută
, h’ire
ș
megl.
săm
,
fost
, ire,
istr.
escu,
fost
, fi.
Lat.
sum
fui
, al
cărui
inf.
esse
a
fost
înlocuit
de
fiēri
(Pușcariu 597;
Candrea
-
Dens
., 581; REW 3288;
DAR
). Cf.
ființă
,
firetic
.
A
păstrat
forma
înv. a
optativului
, în
formulele
de
imprecație
fire
-ai,
fire
-
ar
.
Comp. cu
conjunctivul
fie
(cf. it.
qualsisia, quando che
sia
);
fiecare
, pron.;
fiece
, adj.;
fiecine
,
pron.;
fiecînd
, adv.;
fiecum
,
adv.;
fieunde
, adv. (
rar
).
Fiindcă
, conj. este un comp. de la
că
cu
gerunziul
fiind
. Der.
fire
, s.f. (
mod
de a fi,
caracter
;
natură
;
capacitate
,
creație
; înv.,
menstruație
), al
cărui
sens
de „
natură
” nu a
fost
bine
explicat
(cf. gr. φύσις „
natură
”, de la φύω „a
crește
”);
fireș
(var. înv.
hireș
), adj. (
natural
;
originar
,
natural
;
real
,
autentic
), cuvînt înv.;
firesc
, adj. (
natural
);
fireșie
, s.f. (înv.,
natură
);
firește
, adv. (în
chip
natural
);
nefiresc
, adj. *care nu este
firesc
;
artificial
);
fiitor
, adj. (
existent
,
viitor
),
creație
artificială
, înv.
Ființă
, s.f. (
făptură
;
esență
,
natural
;
prezență
;
existență
), este un der. de la
gerunziul
fiind
, cu suf. -
ință
, cf.
ușurință
,
cuviință
,
cerință
, etc. (Pușcariu 610 și
DAR
, de la un lat. *
fientia
,
echivalent
popular
de la
essentia
,
ipoteză
plauzibilă
,
dar
nu și
necesară
). – Der.
ființa
, vb. (a
exista
, a se
afla
);
ființesc
, adj. (înv.,
real
);
neființă
,
s.f. (
inexistență
);
desființa
, vb. (a
suprima
, a
reduce
la
nimic
, a
anula
);
înființa
,
vb. (a
crea
, a
stabili
, a
funda
; refl., a
apărea
, a se
produce
; refl., a se
prezenta
);
înființător,
adj. (
fondator
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia este
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK