la
prep. –
1. Spre,
către, în
direcția (
indică mișcarea). –
2. Pînă,
înspre,
aproape de (
indică mișcarea și
poziția). –
3. În, în
apropiere (
indică mișcarea și
poziția). –
4. În. –
5. Acasă la, în
casa lui. –
6. În
privința, cu
privire la;
urît la față (Beldiman);
se pricepea la cazane (Galaction). –
7. (
Indică timpul);
la nouă (Rebreanu). –
8. În
timpul, pe
durata (
arată o
coincidență temporală). –
9. Cu
prilejul, cu
ocazia,
pentru; „nu
iei și-un
curcan fript la
drum?” (
Alecsandri). –
10. Pe
parcursul, în
timpul (
indică un
obiectiv temporal). –
11. În
fața,
față de (
indică finalitatea);
bun la Dumnezeu. –
12. (
Formează dativul);
să ne fie traiul bun la toți romînii (
Alecsandri). –
13. În
jur de,
aproximativ (în
loc de
ca la);
sint la opt ani de cînd i sint detoriu (
Doc. 1610). –
14. A (
formează genitivul, cînd este
însoțit de un
numeral);
ibovnică la doi veri (pop. Jarnik). –
15. Mult, de mai
multe ori (
exprimă în
parte aceeași idee cu
partitivul fr.);
începuseră să-și care la pumni (Rebreanu). – Mr., megl., istr.
la. Lat.
illac ad, formă întărită a prep. (Meyer-Lübke,
Rom. Gramm., III, 364; Pușcariu 929; REW 4265;
Candrea-
Dens., 933; Weigand,
Jb., X, 437;
Pascu, I, 105; cf. Moser 436).
Întrebuințările sînt în
general cele ale prep.
a, pe care a
înlocuit-o
aproape complet.
Formarea dativului cu
la (ca în
rom.
a), este
paralelă formării cu
art. encl.,
fără să se
poată preciza regula de
întrebuințare;
îți spun ca la un frate (
Creangă) este la
fel de
corectă,
deși poate mai
puțin frecventă decît
îți spun ca unui frate. Se
poate doar nota că
dativul cu
la pare să fie
preferat cînd
urmează după un
alt dativ sau
genitiv de
același număr;
chestiunea acordării drepturilor civile la femei (J. Bart), nu
femeilor; și că acest
dativ apare cu
la pare să
indice o
idee mai
generală decît
cealaltă formă.
Pentru genitivul cu
la, cf.
a.
Ultima folosire a lui
la diferă de
partitivul fr., întrucît
indică o
repetare frecventă a
acțiunii verbale.