Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția amara definiție dex
amara
găsește rime pentru
amara
Cuvinte apropiate:
afară
,
amapa
,
amar
,
amar
,
amara
,
amarah
,
amaraj
,
amarat
,
amară
,
amarna
,
amaru
,
amărât
,
amărâu
,
amărea
,
amărî
,
amâna
,
ambara
,
ambra
,
ambră
,
amhara
,
amira
,
apăra
,
asară
,
asmara
,
aymara
,
cămară
,
mâră
,
samară
,
sămăra
AMARÁ
,
amarez
, vb. I. Tranz.
1.
A
lega
o
ambarcație
cu un
cablu
de
țărm
sau de altă
navă
.
2.
A
fixa
un
obiect
pe o
ambarcație
astfel
încât
acesta să nu se
deplaseze
din
pricina
balansului
ambarcației
. – Din fr.
amarrer
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia amara
amará
vb., ind. prez. 1 sg.
amaréz
,
3 sg. și pl.
amareáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amara
A AMAR//Á ~éz
tranz.
1) (
nave
) A
lega
de
țărm
sau de o altă
navă
. 2) (
obiecte
aflate
pe o
navă
) A
fixa
,
pentru
a
împiedica
deplasarea
în
timpul
navigației
. /<fr.
amarrer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amara
AMARÁ
vb. I. tr.
A
fixa
un
obiect
pe o
navă
sau pe altă
ambarcație
pentru
a nu se
deplasa
din
cauza
balansului
. ♦ A
lega
cu un
cablu
(o
navă
etc.). [< fr.
amarrer
, cf.
amarre
–
cablu
,
lanț
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia amara
AMARÁ
vb. tr.
a
fixa
obiectele
,
instalațiile
de la
bordul
unei (
aero
)
nave
. (< fr.
amarrer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia amara
AMARA
1.
Liman
fluviatil
cu
apă
sărată
în
Lunca
Buzăului; c. 60
ha
. Se mai
numește
și
Balta
Amară
.
2.
Liman
fluviatil
cu
apă
sărată
pe
cursul
inferior
al Ialomiței,
lîngă
Slobozia
; 156
ha
.
Ad
.
max
.: 3 m.
Calitățile
terapeutice
ale
lacului
(
apă
minerală
sulfată
, cloruro-
sodică
și
magneziană
și
nămol
sapropelic
) au
determinat
dezvoltarea
stațiunii
balneoclimaterice
cu
același
nume
.
3.
Com
. în jud. Ialomița, pe
malul
lacului
cu
același
nume: 7.314
loc
. (1991).
Întreprindere
de
panificație
.
Stațiune
balneoclimaterică
, cu
funcționare
permanentă
din
anul
1900,
renumită
pentru
valoarea
curativă
a
nămolului
și a
apelor
traumatice
,
ginecologice
și a unor
boli
asociate
.
Sanatoriu
balnear
.
Dictionar: Dictionar enciclopedic
|
definitia amara
a-i face
(
cuiva
)
zile
amare
/
fripte
expr.
a
șicana
(
pe cineva
), a
hărțui
continuu
(
pe cineva
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia amara
AMÁR, -Ă
,
amari
, -e
, adj., s.n.
1.
Adj. (
Despre
alimente
,
băuturi
etc.) Care are
gustul
fierii
,
pelinului
,
chininei
; (
despre
gust
) ca al
fierii
,
pelinului
,
chininei
.
2.
Fig.
Chinuitor
,
dureros
;
trist
,
necăjit
. ♢ Expr.
Pâine
amară
=
mijloace
de
existență
câștigate
cu
multă
trudă
.
A
face
(cuiva)
zile
amare
= a
face
(cuiva)
necazuri
. ♦ (
Adverbial
)
Strașnic
,
cumplit
.
3.
Fig.
Răutăcios
.
II.
S.n.
1.
Jale
,
tristețe
;
suferință
,
chin
,
necaz
. ♢ Expr.
A-și
înghiți
amarul
= a
suferi
în
tăcere
.
A-și
vărsa
amarul
= a
face
destăinuiri
, a-și
spune
durerea
,
suferința
. ♦ (Cu
valoare
de
interjecție
)
Vai
!
2.
(
Urmat
de
determinări
introduse
prin prep. „de”)
Mulțime
,
grămadă
.
Amar
de
vreme
. – Lat.
amarus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia amara
AMÁR, -Ă
,
amari
, -e
, adj.,
amaruri
,
s.n.
I.
Adj.
1.
(
Despre
alimente
,
băuturi
etc.) Care are
gustul
fierii
,
pelinului
,
chininei
; (
despre
gust
) ca al
fierii
,
pelinului
,
chininei
.
2.
Fig.
Chinuitor
,
dureros
;
trist
,
necăjit
. ♢ Expr.
Pâine
amară
=
mijloace
de
existență
câștigate
cu
multă
trudă
.
A
face
(cuiva)
zile
amare
= a
face
(cuiva)
necazuri
. ♦ (
Adverbial
)
Strașnic
,
cumplit
.
3.
Fig.
Răutăcios
.
II.
S.n.
1.
Jale
,
tristețe
;
suferință
,
chin
,
necaz
. ♢ Expr.
A-și
înghiți
amarul
= a
suferi
în
tăcere
.
A-și
vărsa
amarul
= a
face
destăinuiri
, a-și
spune
durerea
,
suferința
. ♦ (Cu
valoare
de
interjecție
)
Vai
!
2.
(
Urmat
de
determinări
introduse
prin prep. „de”)
Mulțime
,
grămadă
.
Amar
de
vreme
. – Lat.
amarus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '96
|
definitia amara
Amar
≠
dulce
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia amara
amár
adj. m., pl.
amári
;
f. sg.
amáră,
pl.
amáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amara
amár
s. n., pl.
amáruri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amara
AMÁR
2
~uri
n.
1)
Stare
de
tristețe
;
jale
. ♢
Cu ~
a)
jalnic
; b)
greu
. 2)
Senzație
de
suferință
;
chin
;
necaz
. ♢
A-și
vărsa
~ul
a-și
spune
necazul
.
A-și
înghiți
~ul
a
suferi
în
tăcere
. 3)
Cantitate
mare
;
număr
mare
;
mulțime
.
~ de
muncă
. /
<lat.
amarus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amara
AMÁR
1
~ă (~i, ~e)
1) Care are
gustul
pelinului
, al
fierii
, al
chininei
.
Cireșe
~e. 2)
fig.
Care
produce
amărăciune
;
chinuitor
;
trist
;
necăjit
. ♢
Pâine
~
ă
existența
câștigată
cu
trudă
. /<lat.
amarus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amara
amár (-ră),
adj. –
1.
Care are
gustul
fierii
,
pelinului
etc. –
2.
(S.n.)
Amăreală
,
gust
amar
. –
3.
Cantitate
(
numai
după o
expresie
cantitativă
, ca
atît
,
cît
, ce, ce de,
mult
). – Mr.
amar
,
megl.
(
an
)
mar
, istr.
amǫr
. Lat.
amārus
(Pușcariu 73;
Candrea
-
Dens
., 53; REW 406;
DAR
); cf. vegl.
amuár
, it.
amaro
, v. prov.
amar
, fr.
amer
, sp.
amargo
.
Expresia
amar
de
mine
,
amar
mie
coincide
cu sicil.
amaru
mia
,
port
.
amaro de mi
.
Sensul
3 este
curios
. I. Morărescu,
BF,
I, 178-181, a
încercat
să-l
explice
prin
etimologie
pop., din
expresia
atîta
*
mare
de (
timp
)
,
interpretat
ca
atît
amar
(e) de (
timp
)
;
uzul
ar
fi, în acest
caz
,
aceleași
ca it.
mare
„
abundență
”, sp.
la
mar
de
. Cf.
observațiile
împotriva
acestei
explicații
ale
lui L. Spitzer,
BF,
II, 162-4. Mai
curînd
este
vorba
de o
valoare
emfatică
a adj. (ca în
cazul
lui
biet
invariabil
),
tratat
ca s.;
emfaza
este
evidentă
și în
uzul
constant
al lui
atîta
în
locul
lui
atît
(cf.
nuanța
de
atîta
curaj
,
față
de
atît
curaj
). În
privința
valorii
exacte
a
expresiei
, o
construcție
de
tipul
ce
amar
mai
aveam
(Agîrbiceanu)
arată
clar
că
trebuie
să se
înțeleagă
ce
amar
(de
mine
) mai
aveam
,
deci
că
exprimă
compasiunea
, și
numai
în al
doilea
rînd
ideea
de
cantitate
. Der.
amărăcios
, adj. (
amar
), pe care Pușcariu 74 și REW 403
îl
reduc
la un lat. *
amaritiōsus
, de la
amarĭties
,
dar
care este
probabil
un der. cu suf. -
cios
ca
supărăcios
,
căcăcios
etc.;
amărăciune
, s.f. (mîhnire, amărîre);
amărăluță
, s.f. (
gențiană
, Cicendia filiformis);
amăreală
, s.f. (
amărăciune
,
plantă
,
Polygala
vulgaris
);
amăreață
, s.f. (
amărăciune
),
considerat
în
general
ca
reprezentant
al lat. *
amarĭtia
, în
loc
de
amarĭties
(Pușcariu 76;
Candrea
-
Dens
., 54; REW 403;
lipsește
în
DAR
), cf. it.
amarezza
, prov.
amareza
,
dar
care
poate
fi și o
formație
internă
;
amărel
, s.m. (
ciulin
);
amărie
,
s.f. (
amărăciune
);
amăriu
,
adj. (
amărui
);
amarnic
, adj. (
amar
;
teribil
,
cumplit
);
amărui
,
adj. (cu
gust
ușor
amar
);
mărunc(
ă
),
s.f. (
Crizantemă
,
Chrysanthemum
vulgare
).
Amărî
, vb. (a
face
să
capete
gust
amar
; a mîhni), cf. mr.
amărăscu
, s-a
încercat
să se
explice
pe
baza
lat. *
amărῑre
, din
clasicul
amărēscĕre
(Pușcariu 75; REW 400;
DAR
; Pușcariu,
Dacor.,
V, 67). Se
opune
acestei
der.
rezultatul
î
, care
indică
o der. în
interiorul
rom
., ca în
pîră ›
pîrî
,
ocară
›
ocărî
(cf.
Graur
,
BL,
V, 87), pe cînd lat.
ar
fi
dat
*
amări
.
Explicațiile
încercate
pentru
a
justifica
prezența
în
forma
lat. a unui
grup
rr
, care
ar
explica
schimbarea
(
contaminarea
cu *
amarrῑre
), din v. germ. *
marrjan
, după Giuglea,
Dacor.,
II, 390 și Gamillscheg,
Rom
. germ.,
II, 263; sau cu
marrubium
după
Jos
. Brüch,
ZRPh.,
LVI, 529-33, nu sînt
convingătoare
. – Der.
amărîre
, s.f. (
amărăciune
;
gust
amar
);
amărît,
s.m. (
nefericit
,
nenorocit
;
sărac
);
amărîtor,
adj. (care
amărăște
;
descurajator
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia amara
AMÁRĂ
,
amare
, s.f.
Funie
,
cablu
cu care se
leagă
o
ambarcație
de
țărm
sau de o altă
navă
. – Din fr.
amarre
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia amara
amáră
s. f., g.-d.
art
.
amárei
;
pl.
amáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amara
AMÁR//Ă ~e
f.
Cablu
care
servește
la
amararea
diferitelor
ambarcații
și
nave
. /<fr.
amarre
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amara
AMÁRĂ
s.f.
(
Mar
.
)
Cablu
folosit
pentru
amararea
ambarcațiilor
, a
navelor
. [< fr.
amarre
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia amara
AMÁRĂ
s. f.
cablu
pentru
amararea
ambarcațiilor
. (< fr.
amarre
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia amara
AMĂRÎ
,
amărăsc
, vb.
IV
. Refl și tranz. A
căpăta
sau
face
să
capete
gust
amar
.
2.
Fig. A (se)
întrista
, a (se)
supăra
, a (se)
mâhni
. – Lat.
*amarire
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia amara
AMĂRÎ
vb. v.
mâhni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amara
amărî
vb., ind. prez. 1sg. și 3 pl.
amărăsc
,
imperf. 3 sg.
amărá;
conj. prez. 3 sg. și pl.
amăráscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amara
A AMĂR//Î́ ~ăsc
tranz.
A
face
să se
amărască
. /<lat.
amarire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amara
A SE AMĂR//Î mă ~ăsc
intranz.
1) A
deveni
(mai)
amar
. 2)
fig.
A
deveni
amărât
; a se
întrista
; a se
scârbi
. /< lat.
amarire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amara
IARBĂ-AMÁRĂ
s. v.
granat
,
schinel
,
spilcuță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amara
IARBĂ-AMÁRĂ
s. v.
granat
,
schinel
,
spilcuță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amara
IARBĂ-AMÁRĂ
s. v.
granat
,
schinel
,
spilcuță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amara
SCAI-AMÁR
s. v.
schinel
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amara
TRIFOI-AMÁR
s. v.
plutică
,
trifoiște
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amara
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK