definiția bac definiție dex

bac

găsește rime pentru bac
Cuvinte apropiate: abac, ac, ba, bab, bac, bacă, bach, baci, bad, bai, bal, bam, ban, banc, bar (unitate de măsură), bar (local), barc, bas, bas, basc, basc, baș, bau, bax, bă, băi, băl, bărc, băț, bâc, bâca, bâcă, bâlc, bâr, bârc, bât, bâț, bâz, bbc, bec, bec, bic (taur), bic (s.n.), boc, brac, brac, buc, dac, hac, hâc, iac, jac, lac, mac, mâc, oac, pac, pâc, rac (unealtă), rac (crustaceu), sac, sâc, tac, țac, ubac, vac

BAC2

, bacuri, s.n. Element al sculelor și dispozitivelor de strângere (menghine, mandrine etc.) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor. – Din germ. Backe.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia bac

BAC1

, bacuri, s.n. 1. Ambarcație cu fundul și capetele plate, cu care se fac scurte traversări de râuri sau de lacuri sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave; brod, brudină, pod umblător. 2. (Sport) Platformă sau ambarcație cu vâsle, fixată pe apă pentru antrenamentul canotorilor, caiaciștilor și canoiștilor. 3. (Tehn.) Recipient, vas cu diverse utilizări industriale. – Din fr. bac.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia bac

BAC

s. pod mișcător, pod plutitor, pod umblător, (reg.) brod, brudină, (nordul Mold. și prin Bucov.) parom.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia bac

BAC

s. v. bacalaureat.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia bac

bac

(ambarcație, piesă tehnică) s. n., pl. bácuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia bac

BAC ~uri

n. Ambarcație plutitoare de formă plată pentru transportul de oameni, vehicule etc. de la un mal al unei ape la celălalt; pod umblător. ~ cu motor. /<fr. bac
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia bac

bac (bácuri),

s.n. – Menghine pentru tablă lipită. Germ. Backe „obraz”. Termen industrial.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia bac

BAC1

s.n. 1. Pod umblător care servește la transportul peste un râu mare. 2. Recipient de sticlă, de metal sau de ebonită, folosit de obicei pentru depunerea unui lichid. [Pl. -curi. / < fr. bac, cf. ol. bak].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia bac

BAC2

s.n. 1. Piesă cu ajutorul căreia se fixează obiectele de prelucrat la menghină, la filieră etc. ♦ Piesă în care se fixează vârful bocancului legat de schiuri; falcă. 2. Instalație specială pentru inițierea și perfecționarea canotorilor, caiaciștilor și canoiștilor. [Pl. -curi. / < germ. Backe].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia bac

BAC3

s.n. Carte fără valoare (la jocul de maca). [< fr. bac].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia bac

BAC1

s. n. 1. platformă plutitoare care servește la transportul de oameni, animale și vehicule peste un curs de apă. 2. cuvetă, bazin. 3. avion echipat pentru transportul automobilelor și al pasagerilor lor. 4. recipient de sticlă, metal sau ebonită, pentru depunerea unui lichid. 5. parapet amenajat pentru cultura plantelor pe un substrat. (<fr. bac)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia bac

BAC3

s. n. 1. carte fără valoare (la jocul de maca). 2. (fam.) bacalaureat. (<fr. bac)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia bac

BAC2

s. n. 1. piesă cu ajutorul căreia se fixează obiectele de prelucrat la menghină, la filieră etc. ♦ piesă în care se fixează vârful bocancului de schiuri. 2. instalație pentru inițierea și perfecționarea canotorilor, caiaciștilor și canoiștilor. (<germ. Backe)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia bac

bac

s.n. sg. (școl.) examen de bacalaureat
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia bac

BAC BÕ

, golf al mării Chinei de Sud, între țărmurile Chinei și Vietnamului, separat de largul mării prin ins. Hainan. Lungime: 300 km; ad. max: 5,9 m. Porturi pr.: Halphong, Beihai ș.a. Vechea denumire: Tonkin.
Dictionar: Dictionar enciclopedic | definitia bac

bâc/bâc -bâc

(cioc-cioc, sâc) interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia bac

bâc,

bâci, s.m. (reg.) tată.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia bac

BÂC

interj. Exprimă zgomotul produs de o lovitură sau o căzătură. Formă expresivă, bazată pe consonanța tipică cu scopul evocării zgomotului unei lovituri sau căzături, cf. boc, cioc1, hâc, definitie/tac">tâc, tic1, toc1. Intenția imitativă reproduce trei posibilitați ale zgomotului: 1. O singură lovitură, bâc. 2. Ritmul binar, care indică o mișcare în doi timpi, cu implicarea duratei, bâltâc. 3. Ritmul ternar sau întrerupt, care pare să includă intenții secundare, de opoziție față de mișcare și de cădere definitivă, bâldâbâc. – Variantă: bâca
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia bac

BÂC, BÂC-BÂC

(cioc-cioc, sâc) interj.
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane - DOOM | definitia bac

bîc

interj. – Exprimă zgomotul produs de o lovitură sau o cădere; boc, poc. – Var. bîca, interj. (pentru a atrage atenția, pentru a arăta copiilor primejdia de a cădea); carnacsi, că era să fac bîca (Alecsandri). Creație expresivă, bazată pe consonanța tipică pentru a evoca zgomotul produs de o căzătură sau o lovitură, cf. boc, cioc, hîr, tîc, tic, toc. – Der. bîcîi, vb. (a bate clopotele; a palpita); bîcîială, s.f. (tic-tac; țiuit). Ca și în alte cazuri, intenția imitativă sugerează trei posibilități ale zgomotului: 1. zgomotul singur (bîc). 2. ritmul binar, care indică o mișcare în doi timpi, cu posibilitate de durată; bîltîc, interj. (exprimă zgomotul ritmic al unei izbituri, mai ales al unei căderi în apă); bîltîcăi, vb. (a cădea în apă; a se bălăci); bîltîcîială, s.f. (bălăceală); 3. ritmul ternar sau spart, care pare a presupune intenții secundare, de opunere față de mișcare și de cădere definitivă; bîldîbîc, interj. (exprimă zgomotul produs de căderea în apă a unui corp greu). Cf. aceleași posibilități expresive la tic și tic-tac; la hîc, hîltîc și huștiuluc; la sîc, șoltîc și șobîltîc; și posibil la boc și bulbuc). – DAR vede în definitie/bâc">bîc o posibilă influență a mag. bok „împlinit, împlinire”, și în bîltîc o contaminare cu baltă.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia bac

BÎC

, rîu în Rep. Moldova, afl. dr. al Nistrului în amonte de Tighina; 155 km. În cursul superior trece prin înălțimile Codrii, apoi prin Chișinău.
Dictionar: Dictionar enciclopedic | definitia bac
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar