Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția bratara definiție dex
bratara
găsește rime pentru
bratara
Cuvinte apropiate:
brățară
brațá
vb., ind. prez. 1 sg.
brațéz
,
3 sg. și pl.
brațeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bratara
BRAȚÁ
vb. I. tr.
(
Mar
.
) A
orienta
vergile
unui
velier
astfel
încât
velele
să
ocupe
o
poziție
dorită
față
de
direcția
vântului
. [Var.
brasa
vb. I. / < fr.
brasser
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia bratara
BRAȚÁ
vb. tr.
a
orienta
vergile
unui
velier
cu
ajutorul
brațului
(1),
încât
vârful
să
aibă
maximă
eficacitate
asupra
velelor
. (< fr.
brasser
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia bratara
BRĂȚÁRĂ,
brățări
, s.f.
1.
Podoabă
în
formă
de
verigă
,
făcută
din
metal
prețios
sau din
alt
material
și
purtată
de
femei
la
încheietura
mâinii
sau pe
braț
;
brățea
.
2.
Manșetă
brodată
la
mânecile
cămășilor
țărănești
.
3.
(
Tehn
.)
Piesă
de
metal
alcătuită
din
una
sau mai
multe
bucăți
, care se
strânge
în
jurul
altor
piese
pentru
a
le
asambla
. ♦
Cerc
de
metal
care
servește
la
fixarea
pe
zid
a
tuburilor
, a
burlanelor
sau a
cablurilor
.
4.
(Arhit.)
Inel
de
metal
care
strânge
o
coloană
;
ornament
ieșit
în
relief
cu
asemenea
formă
. – Lat.
brachiale.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bratara
BRĂȚÁRĂ
s.
1.
(
reg
.)
brățea
,
colbă
.
(
Purta
o ~ cu
diamante
.)
2.
(
TEHN
.)
bată
,
băteală
,
braț
,
fălcea
,
fofează
,
lopățea
,
mănușă
,
mână
,
spetează
.
(~ la
războiul
de
țesut
.)
3.
v.
cârceie
.
4.
(
TEHN
.)
(
reg
.)
bucea
. (~
la
șurubelniță
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bratara
BRĂȚÁRĂ
s. v.
cerc
,
spetează
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bratara
brățáră
s. f.,
art
.
brățára,
g.-d.
art
.
brățării
;
pl.
brățări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bratara
BRĂȚ//ÁRĂ ~ări
f.
1)
Podoabă
(din
metal
prețios
sau alte
materiale
) în
formă
de
verigă
,
purtată
de
femei
la
încheietura
mâinii
sau pe
braț
. 2)
tehn
.
Piesă
de
metal
constând
din
două
sau mai
multe
bucăți
care se
strâng
în
jurul
altor
piese
pentru
a
le
asambla
. 3)
Piesă
inelară
de
metal
, care
servește
la
fixarea
pe
zid
a unor
țevi
,
burlane
,
cabluri
și a
altor
piese
suspendate
. 4)
arhit.
Element
decorativ
inelar
în
relief
, care
înconjoară
o
coloană
;
brâu
. [G.-D.
brățării
] /<lat.
brachiale
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bratara
brățáră (brățắri),
s.f. –
Podoabă
purtată
la
încheietura
mîinii sau pe
braț
. –
2.
Cerc
,
inel
. –
3.
La
cămășile
țărănești
,
manșeta
brodată
în
culori
. – Var.
brățea
, brațoletă.
Lat.
brāchiāle
(Pușcariu 218; REW 1254;
Candrea
-
Dens
., 180;
DAR
); cf. it.
bracciale, braccialetto
(›
brațoletă
,
probabil
prin
intermediul
ngr.), sp.
brazal
,
port
.
braçal.
Din
rom
.
provine
rut.
brycari
„mînecă de
cămașă
” (
Candrea
,
Elemente
,
402).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia bratara
brățară,
brățări
s.f. (iron.)
cătușă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia bratara
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK