Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția brate definiție dex
brate
găsește rime pentru
brate
Cuvinte apropiate:
bate
,
brace
,
brat
,
frate
a-l lua pe „nu” în brațe
expr.
1.
a
refuza
categoric
să
facă
un
lucru
.
2.
a
nega
cu
încăpățânare
un
lucru
,
chiar
împotriva
evidenței
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia brate
BRAȚ,
brațe
, s.n.
1.
Segment
al
membrului
superior
cuprins
între
cot
și
umăr
;
partea
de la
umăr
până la
încheietura
mâinii
;
p. ext.
membrul
superior
al
corpului
omenesc
. ♢
Loc
. adv.
În brațe
= cu
brațele
petrecute
în
jurul
corpului
cuiva (
spre
a-l
strânge
la
piept
sau
spre
a-l
purta
pe
sus
). (
Braț
)
la
braț
(sau
de
braț
) = cu
brațul
trecut
pe sub
brațul
altuia
. ♢ Expr.
A da
(sau
a
oferi
, a
lua
cuiva)
brațul
= a
trece
brațul
sub
brațul
cuiva
spre
a-l
conduce
sau a fi
condus
.
A
duce
(pe cineva)
de
(sau
la
)
braț
= a
sprijini
pe cineva, ducându-l de
braț
. (
A
primi
sau
a
aștepta
etc. pe cineva)
cu
brațele
deschise
= (a
primi
sau a
aștepta
etc. pe cineva) cu
mare
plăcere
.
A
lua
(pe cineva sau ceva)
în brațe
= a
apăra
, a
susține
, a
lăuda
(pe cineva sau ceva).
A fi
brațul
(
drept
al
)
cuiva
= a fi
omul
de
încredere
al cuiva.
A
ajunge
(sau
a
aduce
, a
arunca
pe cineva
)
în
brațele
cuiva
= a
ajunge
(sau a
lăsa
pe cineva) la
discreția
cuiva.
2.
Cantitate
care se
poate
cuprinde
și
duce
în brațe (
1
).
Un
braț
de
fân
.
3.
Fig. (În
sintagma
)
Brațe de
muncă
=
muncitori
.
4.
Obiect
sau
parte
a unui
obiect
care
seamănă
cu
brațul
(
1
). ♦
Element
solid
al unui
sistem
tehnic
,
solidar
sau
articulat
la un
capăt
cu
sistemul
respectiv
și care
servește
la
preluarea
unei
sarcini
sau la
transmiterea
unei
mișcări
.
5.
Parâmă
legată
la
capătul
unei
vergi
și care
servește
la
manevrarea
laterală
a
acesteia
.
6.
Distanța
de la un
punct
fix
la
linia
de
acțiune
a unei
forțe
.
7.
Ramificație
a
cursului
principal
al unei
ape
curgătoare
. ♢
Braț
mort
=
ramificație
părăsită
a unei
ape
,
alimentată
numai
la
revărsări
. – Lat.
brachium.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia brate
BRAȚ
s.
1.
(ANAT.)
mână
, (înv. și
reg
.)
brâncă
.
(A
duce
pe cineva de ~.)
2.
(GEOGR.)
ramificație
, (pop.)
crac
. (~
al unei
ape
curgătoare
.)
3.
(
TEHN
.)
pârghie
.
(~ al unei
balanțe
.)
4.
(
TEHN
.)
crac
,
margine
,
mână
,
mâner
,
pervaz
,
spetează
, (
reg
.)
condac
,
cotoi
. (~
la
ferăstrău
.)
5.
(
TEHN
.)
chingă
,
coardă
,
spetează
,
stinghie
, (pop.)
curmeziș
.
(~ la
podul
coșului
morii
.)
6.
v.
bată
.
7.
(
TEHN
.)
furcă
,
mână
,
stâlp
, (
reg
.)
ciocan
,
cujbă
.
(~ la
războiul
de
țesut
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia brate
braț
s. n., pl.
bráțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia brate
BRAȚ ~e
n.
1)
Parte
a
mâinii
,
cuprinsă
între
umăr
și
cot
. 2)
Membru
superior
al
corpului
omenesc
;
mână
.
A ține în ~e. A
prinde
în ~e. ♢ A
strânge
în ~e
a
îmbrățișa
.
A
duce
de ~ (pe cineva)
a
sprijini
(pe cineva).
A
sta
cu ~
ele
încrucișate
a nu
face
nimic
; a
sta
degeaba
.
A
primi
(pe cineva) cu ~
ele
deschise
a
primi
(pe cineva) cu
mare
bucurie
și
plăcere
.
A fi ~ul
drept
al cuiva
a fi
omul
de
încredere
al cuiva.
~e de
muncă
totalitate
a
persoanelor
care
dispun
de
capacitate
de
muncă
. 3)
Cantitate
(de ceva) care
poate
fi
dusă
de un
om
cu
brațele
.
Un ~ de
fân
. 4)
Parte
a unui
obiect
, a unei
unelte
,
mașini
etc., care se
aseamănă
prin
formă
și
funcție
cu
brațul
.
~ul unei
macarale
. ~
ele
unui
fotoliu
. 5)
Ramificație
a unui
curs
de
apă
. /<lat.
brachium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia brate
braț (bráțe),
s.n. –
1.
Parte
a
membrului
superior
cuprinsă
între
cot
și
umăr
. –
2.
Cantitate
de
lemne
care se
poate
cuprinde
și
duce
în brațe. –
3.
Cantitate
mică
, în
general
. –
4.
Ramificație
a
cursului
principal
al unei
ape
. –
5.
Diferite
organe
,
piese
sau
instrumente
care
amintesc
de
forma
sau
funcțiile
brațului
,
cum
sînt
cele
ale
fotoliului
; la
războiul
de
țesut
,
bara
verticală
unde se
fixează
sulul
la
urzeală
; la
ferăstrăul
de
mînă
,
cele
două
bare
verticale
;
părțile
cleștelui
etc. – Mr., megl.
braț
,
istr.
brǫț
. Lat.
brachium
(Pușcariu 217; REW 1256;
Candrea
-
Dens
., 179;
DAR
); cf. it.
braccio
sau
brazzo
, prov.
bratz
, fr.
bras
,
cat.
bras
, sp.
brazo
,
port
.
braço
. Este cuvînt
cunoscut
în
general
(ALR 233). Der.
brațetă
,
s.n. sau f., din it. (
ven
.)
brazzeto
;
brățaț
, s.n. (
rar
.,
lungime
a unui
braț
);
brățiș,
adv. (
corp
la
corp
);
îmbrățișa
, vb. (a strînge în brațe; a
adopta
; a
cuprinde
), din adv.
precedent
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia brate
BRAȚ
s.n.
(
Mar
.
)
Manevră
curentă
folosită
la
orientarea
unei
vergi
în
plan
orizontal
pentru
ca
velele
să
ocupe
o
anumită
poziție
față
de
direcția
vântului
. [Var.
bras
s.n. / < engl.
brace
, fr.
bras
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia brate
BRAȚ
s. n.
1. (
mar
.)
manevră
curentă
care
servește
la
brațarea
vergilor
. 2. (constr.)
element
rigid
,
solidarizat
sau
articulat
, care
transmite
o
mișcare
sau
poartă
o
sarcină
. 3.
distanța
dintre
un
punct
și
linia
de
acțiune
a unei
forțe
. (< engl.
brace
, fr.
bras
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia brate
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK