Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția clocotit definiție dex
clocotit
găsește rime pentru
clocotit
Cuvinte apropiate:
ciocotit
,
clocoti
,
clocotiș
,
clocotiș
,
clocotit
CLOCOTÍT
,
-
Ă
,
clocotiți
,
-te
, adj. (
Despre
lichide
sau
materii
lichefiate
) Care
fierbe
sau a
fiert
în
clocote
(
1
);
p. ext.
foarte
cald
,
fierbinte
. – V.
clocoti
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia clocotit
CLOCOTÍT
adj. v.
fierbinte
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia clocotit
CLOCOTÍ
,
clocotesc
, vb.
IV
. Intranz.
1.
(
Despre
lichide
) A
fierbe
cu
clocote
. ♦ (
Despre
ape
,
râuri
,
șuvoaie
) A se
agita
puternic
și
zgomotos
.
2.
Fig. (
Despre
oameni
sau
despre
sentimentele
,
pasiunile
,
gândurile
lor
) A
ajunge
la un
înalt
grad
de
intensitate
; a fi
gata
să se
dezlănțuie
.
3.
Fig. A
răsuna
cu
putere
; a
vui
. [Var.: (înv.)
colcotí
vb.
IV
.] – Din sl.
klokotati
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia clocotit
CLOCOTÍ
vb.
1.
a
fierbe
, (
rar
) a
colcăi
, (pop.) a
unda
, (înv.) a
undeza
.
(
Apa
~ pe
plită
.)
2.
v.
agita
.
3.
a se
dezlănțui
.
(
Marea
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia clocotit
CLOCOTÍ
vb. v.
aui
,
hăui
,
hăuli
,
hui
,
răsuna
,
vui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia clocotit
clocotí
vb., ind. prez. l sg. și 3 pl.
clocotésc
,
imperf. 3 sg.
clocoteá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
clocoteáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia clocotit
A CLOCOT//Í ~ésc
intranz.
1)
(
despre
lichide
)
A
fierbe
cu
clocote
. 2)
(
despre
ape
)
A se
agita
puternic
și
zgomotos
. 3)
(
despre
oameni
)
A fi
stăpânit
de
emoții
puternice
evidente
. 4)
(
despre
sentimente
,
gânduri
etc.)
A se
manifesta
foarte
puternic
; a fi
gata
să se
dezlănțuie
. 5)
fig. (
despre
activități
)
A se
afla
în
deplină
desfășurare
; a fi în
toi
.
6) fig. (
despre
spații
)
A
răsuna
de
sunete
puternice
și
prelungi
; a
vui
. /<sl.
klokotati
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia clocotit
clocotí (clocotésc, clocotít),
vb. –
1.
A
fierbe
, a da în
clocot
. –
2.
A
fermenta
. –
3.
A
răsuna
, a
vui
. – Var.
colcoti
. Mr.
clucotire
, megl.
crucuțés
. Sl.
klokotati
„a
fierbe
” (Miklosich,
Slaw. Elem.,
25; Miklosich,
Lexicon
, 290; Cihac, II, 63; Conev 70); cf. sb.
klokotati
, bg.
klokotjă
. – Der.
clocot
(var. Munt.,
colcot
), s.n. (
fierbere
;
efervescență
;
bulbuc
produs
la
fierbere
),
deverbal
de la cuvîntul
anterior
, sau
direct
din sl.
klokotŭ
, cf. mr.
clocut
,
colcut
;
clocoteală,
s.f. (
fierbere
);
clocotitură
, s.f. (
fierbere
);
clocotiș
, s.n. (
clocot
produs
la
fierbere
);
clocotitor
,
adj. (
fierbinte
, care
clocotește
).
Aceleiași
rădăcini
sl.
par
a-i
aparține
o
serie
de
nume
de
plante
, ca
clocotici
, s.m. (
Staphylea
pinnata
;
Rhinanthus
alpinus
), cf. sb.
klokočika,
pol
.
klokoczka
„
plantă
” (Cihac, II, 63; Berneker 521;
DAR
);
clococean
,
s.m. (
varietate
de
măcriș
);
clococior
, s.m. (
varietate
de
lăptucă
,
Lactuca
virosa);
clocoțel
, s.m. (
plantă
,
Thalictrum
aquilegifolium
;
clematită
,
Clematis
integrifolia
).
Legătura
semantică
nu este
clară
.
Numele
plantelor
se
datorează
probabil
bulbucilor
făcuți
de
seva
lor
, cînd se
rupe
tulpina
, sau
poate
formei
fructelor
lor
. Cf.
colcotice
, s.f. (Munt.,
erupție
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia clocotit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK