Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția coama definiție dex
coama
găsește rime pentru
coama
Cuvinte apropiate:
camă
,
clama
,
clamă
,
coabă
,
coacă
,
coadă
(pl. cozi),
coadă
(pl. coade),
coafa
,
coafă
,
coajă
,
coală
,
coală
,
coamă
,
coamăr
,
coană
,
coară
,
coasa
,
coasă
,
coață
,
coma
,
comă
,
cramă
,
oamă
,
poamă
COÁMĂ
,
coame
, s.f.
1.
Păr
lung
(și
stufos
) care
crește
pe
grumazul
sau de-a
lungul
spinării
unor
animale
. ♢
Păr
lăsat
să
crească
(
excesiv
de)
lung
pe
capul
unei
persoane
, mai
ales
al unui
bărbat
. ♦ Fig.
Frunziș
des
din
vârful
coroanei
arborilor
.
2.
Culme
prelungită
de
deal
sau de
munte
;
creastă
.
3.
Partea
de
deasupra
,
orizontală
, a unui
zid
. ♦
Linie
de
intersecție
(
orizontală
sau
oblică
) a
două
versante
de
acoperiș
. – Lat.
coma
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia coama
COÁMĂ
s.
1.
v.
creastă
.
2.
(CONSTR.)
creastă
,
culme
, (
reg
.)
comană
,
coroană
, laț,
samară
,
slimnă
.
(
ă
acoperișului
unei
case
.)
3.
muchie
.
(~ la un
zid
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia coama
coámă
s. f., g.-d.
art
.
coámei
;
pl.
coáme
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia coama
COÁM//Ă ~e
f.
1)
(la unele
animale
)
Păr
lung
și
aspru
pe
partea
superioară
a
gâtului
sau de-a
lungul
șirei
spinării
. 2)
Părul
lung
și
aspru
al unui
om
. 3)
Partea
cea
mai
înaltă
a unui
deal
sau
munte
;
creastă
;
vârf
;
culme
;
spinare
;
creștet
;
pisc
. 4)
Linie
de
intersecție
a
versantelor
unui
acoperiș
. 5)
fig.
Coroana
deasă
a unui
copac
. [
Sil
.
coa
-
mă
] /<lat.
coma
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia coama
coámă (coáme),
s.f. –
1.
Păr
lung
crescut
pe
grumazul
sau
spinarea
unor
animale
. –
2.
Păr
lung
,
plete
. –
3.
Creastă
,
culme
. –
4.
Creastă
(de
acoperiș
). Mr., megl.
coamă,
istr.
comę
. Lat.
cŏma
(Pușcariu 305;
Candrea
-
Dens
., 377; REW 2071;
DAR
); cf. it.
chioma
, prov. v. sp.,
port
.
coma
. – Der.
comat
(var.
încomat
), adj. (cu coamă,
pletos
);
comos
,
adj. (
pletos
).
Matei
Caragiale pare să fi
fost
primul
care a
folosit
vb.
a încoma
„a
încununa
cu
plete
” (
nori
ce
trec
încomînd
cerul
),
construit
pe
baza
adj.
anterior
;
comar
, s.n. (
partea
dinspre
ceafă
a
apărătorii
de
jug
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia coama
STEA CU COÁMĂ
s. v.
cometă
,
stea
cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia coama
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK