Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția confiscare definiție dex
confiscare
găsește rime pentru
confiscare
Cuvinte apropiate:
confiscare
CONFISCÁRE,
confiscări
,
s.f.
Acțiunea
de
a
confisca
și
rezultatul
ei. ♦
Trecere
gratuită
(ca
măsură
de
siguranță
sau ca
sancțiune
) în
patrimoniul
statului
, în
temeiul
unei
hotărâri
judecătorești
, a unui
bun
sau a
tuturor
bunurilor
aparținând
unei
persoane
. – V.
confisca
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia confiscare
CONFISCÁRE
s.
(
JUR
.)
luare
,
sechestrare
.
(~
averii
cuiva.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia confiscare
confiscáre
s. f., g.-d.
art
.
confiscării
;
pl.
confiscări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia confiscare
CONFISCÁRE
s.f.
Acțiunea
de a
confisca
și
rezultatul
ei. ♢
Confiscarea
averii
=
sancțiune
aplicată
în
cazul
unor
infracțiuni
grave
împotriva
avutului
obștesc
sau
securității
statului
,
constând
în
trecerea
în
patrimoniul
statului
a
bunurilor
condamnatului
. [<
confisca
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia confiscare
CONFISCÁ,
confisc
,
vb. I. Tranz. A
lua
de la cineva un
bun
,
fără
despăgubire
, pe
temeiul
unei
hotărâri
judecătorești
sau în
urma
dispoziției
unei
autorități
. – Din fr.
confisquer
, lat.
confiscare
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia confiscare
CONFISCÁ
vb.
(
JUR
.)
a
lua
, a
sechestra
, (
reg
.) a
zeberi
.
(I-a ~
averea
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia confiscare
confiscá
vb., ind. prez. 1 sg.
confísc
,
2 sg.
confíști
,
3 sg. și pl.
confíscă
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
confíște
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia confiscare
A CONFISCÁ confísc
tranz. (
bunuri
materiale
)
A
lua
cu
forța
și
fără
despăgubire
în
baza
deciziei
unui
organ
oficial
. /<fr.
confisquer,
lat.
confiscare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia confiscare
CONFISCÁ
vb. I. tr.
A
lua
cuiva un
bun
fără
a-l
despăgubi
, în
baza
unei
hotărâri
judecătorești
sau a
dispoziției
unei
autorități
. [P.i.
confísc
. / < lat.
confiscare
, cf. fr.
confisquer
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia confiscare
CONFISCÁ
vb. tr.
a
lua
cuiva un
bun
fără
vreo
despăgubire
, ca
sancțiune
administrativă
sau
penală
. ♢ a
trece
un
bun
inamic
în
patrimoniul
statului
care l-a
sechestrat
. (< fr.
confisquer
, lat.
confiscare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia confiscare
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK