definiția congruenta definiție dex

congruenta

găsește rime pentru congruenta
Cuvinte apropiate: congruent, congruență

CONGRUÉNT, -Ă,

congruenți, -te, adj. 1. Care concordă, care coincide; corespunzător, coincident, echivalent. 2. (Despre numere întregi) Care dau același rest la împărțirea cu un număr întreg. 3. (Despre figuri geometrice) Care sunt egale sau care pot fi făcutecoincidă una cu alta printr-o deplasare. [Pr.: -gru-ent] – Din fr. congruent, lat. congruens, -ntis.

CONGRUÉNT

adj. v. coincident, concordant, corespunzător, echivalent.

congruént

adj. m. (sil. -gru-ent), pl. congruénți; f. sg. congruéntă, pl. congruénte

CONGRUÉN//T ~tă (~ți, ~te)

1) Care concordă; cu proprietatea de a coincide; corespunzător; coincident; echivalent. Figuri ~te. 2) (despre numere întregi) Care, fiind împărțite la un număr întreg, dau același rest. [Sil. -gru-ent] /<fr. congruent, lat. congruens, ~ntis

CONGRUÉNT, -Ă

adj. Care se potrivește exact cu altceva; corespunzător, echivalent. ♢ Numere congruente = numere care dau același rest când sunt împărțite la un divizor comun; figuri congruente = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. [Pron. -gru-ent. / < fr. congruent, cf. lat. congruens – care se potrivește].

CONGRUÉNT, -Ă

adj. care concordă, coincide; corespunzător, echivalent. o numere ĕ = numere care dau același rest când sunt împărțite la un divizor comun; figuri ĕ = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. (< fr. congruent, lat. congruens)

CONGRUÉNȚĂ,

congruențe, s.f. 1. Acord, concordanță, coincidență. ♦ (Mat.) Relație care există între două numere întregi când diferența lor este multiplul unui număr întreg. 2. Însușirea de a fi congruent. [Pr.: -gru-en-] – Din fr. congruence, lat. congruentia.

CONGRUÉNȚĂ

s. v. coincidență, concordan-ță, echivalență.

Congruență

≠ incongruiență, necongruiență

congruénță

s. f. (sil. -gru-en-), g.-d. art. congruénței; pl. congruénțe

CONGRUÉNȚ//Ă ~e

f. Caracter congruent; coincidență; concordanță. ~a figurilor. [Sil. -gru-en-] /<fr. congruence, lat. congruentia

CONGRUÉNȚĂ

s.f. Acord, concordanță; coincidență. ♦ Relație care aratădouă numere sunt congruente în raport cu un anumit divizor comun. ♦ Egalitate a figurilor geometrice. [Cf. fr. congruence, it. congruenza, lat. congruentia].

CONGRUÉNȚĂ

s. f. 1. însușirea de a fi congruent; potrivire deplină. o (mat.) relație de ~ = relație dintre două numere întregi congruente. ♢ acord între gândurile, sentimentele, convingerile cuiva în comportamemtul său. 2. acord între subiect și predicat. 3. (med.) calitate a unei anastomoze ale cărei părți se împreună perfect. (< fr. congruence, lat. congruentia)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar