CONTRATÍMP
s.m. 1. (
Muz.)
Accentuarea timpului slab (neaccentuat) al unei măsuri, timpul
tare fiind
ocupat de o
pauză; partea slabă a măsurii sau a timpului unei
melodii.
2. (
Rar)
Inoportunitate, nepotrivire. ♢
În contratimp = nepotrivit,
inoportun. [Cf. it.
contrattempo, fr.
contretemps].