Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția copulativa definiție dex
copulativa
găsește rime pentru
copulativa
Cuvinte apropiate:
copulativ
COPULATÍV, -Ă
,
-
copulativi
, -e
, adj.
1
. (
Despre
conjuncții
) Care
leagă
părți
de
propoziție
sau
propoziții
de
același
fel
. ♢
Verb
copulativ
=
verb
care
intră
în
alcătuirea
predicatului
nominal
,
făcând
legătura
dintre
subiect
și
numele
predicativ
.
Propoziție
copulativă
=
propoziție
coordonată
,
legată
de
coordonata
ei printr-un
raport
de
asociere
în
interiorul
unei
fraze
.
2
. (
Log
.;
despre
judecăți
afirmative
) Care are mai
multe
subiecte
legate
de
același
predicat
. – Din fr.
copulatif
, lat.
copulativus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia copulativa
copulatív
adj. m., pl.
copulatívi
;
f. sg.
copulatívă,
pl.
copulatíve
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia copulativa
COPULATÍV ~ă (~i, ~e)
1):
Conjuncție
~
ă
conjuncție
care
leagă
părți
de
propoziție
sau
propoziții
de
același
fel
. 2):
Verb
~
verb
lipsit
de
funcție
semantică
independentă
, care,
împreună
cu
numele
predicativ
,
formează
predicatul
nominal
al
propoziției
;
verb
de
legătură
;
copulă
. 3) Care are
câteva
subiecte
pe
lângă
un
singur
predicat
. /<fr.
copulatif,
lat.
copulativus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia copulativa
COPULATÍV, -Ă
adj.
1.
(
Despre
conjuncții
) Care
unește
părți
de
propoziții
sau
propoziții
de
același
fel
. ♢
Verb
copulativ
=
verb
auxiliar
care
leagă
subiectul
de
numele
predicativ
;
propoziție
copulativă
=
propoziție
coordonată
care
exprimă
asocierea
față
de
coordonata
ei.
2.
(
Log
.;
despre
judecăți
afirmative
) Care are mai
multe
subiecte
unite
de
același
predicat
. [Cf. lat.
copulativus
, fr.
copulatif
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia copulativa
COPULATÍV, -Ă
adj.
1. (
despre
conjuncții
) care
leagă
(
părți
de)
propoziții
de
același
fel
. o
verb
~ =
verb
în
alcătuirea
predicatului
nominal
,
făcând
legătura
între
subiect
și
numele
predicativ
;
copulă
(1);
propoziție
~
ă
=
propoziție
coordonată
legată
prin
asociere
de
coordonata
ei. 2. (
log
.;
despre
judecăți
afirmative
) care are mai
multe
subiecte
legate
de
același
predicat
. (< fr.
copulatif
, lat.
copulativus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia copulativa
VERB COPULATÍV
s.
(
GRAM
.)
copulă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia copulativa
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK