afión,
s.m. – Narcotic, stupefiant. – Mr.
afione. Tc.
afyon, afyun, care provine, prin arab.
afyūn, din gr. ὄπιον (Roesler 580; Șeineanu, II, 9; Lokotsch 25); cf ngr. ἀφιόνι,
alb., bg.
afion. În
rom.
desemnează un soporific nedeterminat, fiindcă opiul (
opiu, s.m., din fr.
opium) a
fost necunoscut pînă în
epoca actuală.