cấrje (-ji),
s.f. –
1. Baston de
episcop. –
2. Băț cu
partea superioară bifurcată pe care se
sprijină infirmii. –
3. Băț,
par. –
4. Cuțit de tăbăcar. –
5. La
plug, regulator. –
6. Macara pentru
mine. Var.
cîrjă. Sl.
krĭzĭ „
cruce”, care provine din lat.
crucem, prin intermediul v. germ. (Cihac, II, 42; Skok 63); cf. sb.
krža „cîrje”. Var. este numai ortografică. – Der.
cîrjoiat, adj. (curbat, arcuit);
cîrjob (var.
gîrjob), adj. (încovoiat), prin contaminare cu
gîrbov (
DAR). Din
rom. provin rut.
kyrža „cîrje” (Candrea,
Elementele, 403), și mag.
gerzsa (Edelspacher 13).