níci
conj. – Exprimă negația. – Var. (înv.)
nece, nice. Mr.
niți, ninți megl.
niți. Lat.
nĕquĕ (Pușcariu 1179; Candrea-Dens., 1229; REW 5868), cf. prov., fr., cat., sp.
ni, port.
nem. – Comp.
niciun, adj., negativ, cf. megl., mr.
nițiun, istr.
niciur, care
presupun un lat.
nĕquĕ unus (Diez, I, 290; Densusianu,
Hlr., 164; Pușcariu 1179; Candrea-Dens., 1230; REW 5896), cf. v. fr.
neisune, it.
nessuno, sp.
ningún;
nicicînd, adv. (niciodată);
nicicum, adv. (în nici un
fel);
niciodată, adv. (în nici o
vreme);
niciunde, adv. (în nici un
loc). – Cf.
nicăieri.