Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția depune definiție dex
depune
găsește rime pentru
depune
Cuvinte apropiate:
depune
,
despune
,
repune
DEPÚNE
1
,
depún
, vb. III.
1.
Tranz. A
lăsa
un
obiect
din
mână
, punându-l
undeva
. ♢ Expr.
A depune
bani
(la o
instituție
bancară
) = a
lăsa
o
sumă
de
bani
(în
păstrare
la o
instituție
bancară
).
A depune
mandatul
= a
renunța
la o
însărcinare
încredințată
,
invocând
drept
motivare
imposibilitatea
de a
continua
îndeplinirea
ei.
A depune un
act
(sau
o
cerere
, un
memoriu
etc.) = a
înainta
, a
preda
forului
competent
un
act
(sau o
cerere
, un
memoriu
etc.).
A depune
muncă
(sau
efort
,
osteneală
etc.) = a
munci
, a se
strădui
. (
Rar
)
A depune un
examen
= a da un
examen
.
A depune
jurământ
(ul)
=
a)
(
despre
o
parte
în
litigiu
sau
despre
un
martor
) a se
angaja
să
spună
tot
adevărul
în
legătură
cu
faptele
unui
proces
;
b)
(
despre
unele
categorii
de
oameni
și
despre
militari
) a se
angaja
solemn
să-și
îndeplinească
îndatoririle
cu
respectarea
legilor
țării
.
A depune
mărturie
= (
despre
un
martor
) a
face
declarații
în
fața
unui
organ
de
jurisdicție
sau de
urmărire
penală
în
legătură
cu
faptele
unui
proces
.
2.
Tranz. (
Despre
animale
care se
înmulțesc
prin
ouă
) A
elimina
ouăle
(la
loc
potrivit
).
3.
Refl. (
Despre
substanțe
solide
aflate
în
stare
de
suspensie
sau
dizolvate
într-un
lichid
) A se
așeza
la
fund
,
formând
sedimente
; a se
sedimenta
. [Perf. s.
depusei
,
part
.
depus
] – Din lat.
deponere
(cu
sensurile
fr.
déposer
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia depune
DEPÚNE
2
,
pers
. 3
depúne
, vb. III. Intranz. (
Reg
.;
despre
vaci
,
bivolițe
etc.) A-și
mări
ugerul
(ca
urmare
a
secreției
abundente
de
lapte
), a fi
aproape
să
fete
. [Perf. s.
depuse
,
part
.
depus
] – Lat.
deponere
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia depune
DEPÚNE
vb.
1.
a
lăsa
, a
preda
.
(A ~
geamantanul
la
gară
.)
2.
v.
preda
.
3.
v.
pune
.
4.
v.
plăti
.
5.
a se
așeza
, a se
așterne
, a se pune.
(S-a ~
mult
praf
pe ...)
6.
v.
cădea
.
7.
v.
sedimenta
.
8.
v.
desfășura
.
9.
v.
presta
. (A ~ un
jurământ
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia depune
depúne
vb. → pune
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia depune
A DEPÚNE depún
tranz.
1)
(
obiecte
)
A
lăsa
din
mâini
,
punând
într-un
anumit
loc
. 2)
(
bani
,
hârtii
de
valoare
etc.)
A pune
pentru
păstrare
la o
instituție
bancară
; a
consemna
. 3)
(
acte
,
cereri
,
memorii
etc.)
A
înainta
(unui
for
competent
)
spre
examinare
. ♢
~
mandatul
a
renunța
la o
demnitate
, la un
post
,
invocând
diverse
motive
.
~
muncă
(sau
efort
,
osteneală
) a
munci
cu
străduință
.
~
armele
a
recunoaște
că a
fost
învins
și a
înceta
să
lupte
; a se
preda
.
~
jurământ
a) a
jura
în
privința
autenticității
faptelor
pe care
le
declară
; b) a
jura
în
mod
solemn
privind
îndeplinirea
datoriei
față
de
patrie
.
~
mărturie
a
face
declarații
în
fața
unei
instanțe
judecătorești
sau
penale
. /<lat.
deponere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia depune
A SE DEPÚNE
pers
. 3
se ~
intranz. (
despre
materii
,
substanțe
aflate
în
suspensie
)
A se
așeza
la
fund
sub
formă
de
sediment
; a se
sedimenta
. /<lat.
deponere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia depune
depúne (-n, -ns),
vb. –
1.
Despre
oi
și
vaci
, a
făta
. –
2.
Despre
oi
și
vaci
, a fi
fecundată
. –
3.
A depune, a
lăsa
. – Var. (
sensurile
1 și 2)
dăpune.
Mr., megl.
dipun
„
descind
”. Lat. *
dĕpōnĕre
(Pușcariu 502;
Candrea
-
Dens
., 1463; REW 2572; Tiktin;
Candrea
; Scriban), cf. it.
deporre
, sp., prov.
deponer,
port
.
depôr.
Este cuvînt
popular
, din
fondul
tradițional
lat., cu
primele
sensuri
. Cu toate
uzurile
care
înseamnă
„a depune” este neol. – Der.
deponent
,
adj.;
depunător
,
adj.;
depozant
,
s.m., din fr.
déposant
;
depozit
,
s.n, mr.
dipozit,
din it.
deposito
;
depozita
, vb.;
depozitar
, s.m.;
depoziți(un)e
, s.f., toate neol.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia depune
DEPÚNE
vb. III.
1.
tr.
A pune, a
lăsa
(un
obiect
)
undeva
(în
păstrare
). ♢
A depune
bani
= a
încredința
bani
spre
păstrare
(de
obicei
unei
instituții
);
a depune un
mandat
= a
renunța
la o
demnitate
, la o
însărcinare
specială
pe care cineva nu o
poate
îndeplini
.
2.
tr., refl.
A
cădea
sau a
lăsa
să
cadă
la
fund
(
substanțe
solide
aflate
în
stare
de
suspensie
sau
dizolvate
într-un
lichid
care
formează
un
sediment
pe
fundul
vasului
).
3.
intr.
A
face
o
depoziție
. [P.i.
depún
, perf.s.
-
pusei
,
part
.
-
pus
. / < lat.
deponere
, cf. fr.
déposer
, după
pune
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia depune
DEPÚNE
vb.
I. tr. 1. a pune, a
lăsa
(un
obiect
)
undeva
(în
păstrare
). o a ~
bani
= a
încredința
bani
spre
păstrare
(unei
instituții
); a ~
mandatul
= a
renunța
la o
demnitate
, la o
însărcinare
specială
pe care cineva nu o
poate
îndeplini
; a ~
jurământ
= a) a
spune
tot
adevărul
într-un
proces
; b) (
despre
unii
funcționari
,
despre
militari
) a
jura
în
mod
solemn
pentru
respectarea
anumitor
angajamente
. 2. a
desfășura
, a
executa
, a
presta
(o
muncă
, un
efort
). II. tr., refl. a
cădea
, a
lăsa
să
cadă
la
fund
(
substanțe
solide
în
stare
de
suspensie
sau
dizolvare
într-un
lichid
care
formează
un
sediment
pe
fundul
vasului
). III. intr. (
jur
.) a
face
o
depoziție
. (< lat.
deponere
, după fr.
déposer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia depune
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK