Definitia dorul definitie DEX Online, dictionar roman

DOR,

doruri, s.n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ♢ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragilor (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare. – Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”).

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia dorul

DOR

s. 1. alean, nostalgie. (Cântă ca să-și mai potolească ~ul.) 2. v. aspirație.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia dorul

DOR

s. v. durere.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia dorul

dor

s. n., pl. dóruri

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia dorul

DOR ~uri

n. 1) Sentiment de melancolie produs de dorința de a vedea pe cineva sau ceva drag; alean; nostalgie. ~ de părinți. 2) Suferință din dragoste; dorință de a revedea persoana iubită. A duce ~ul. 3) Gust de mâncare (sau băutură); poftă. ~ de cireșe. 4): În ~ul lelii la întâmplare; într-o doară. /<lat. dolus

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia dorul

dor (dóruri),

s.n. – 1. Durere, chin, mîhnire. – 2. Dorință înfrigurată, tristețe, nostalgie. – 3. Dragoste, pasiune, frămîntare sentimentală. – Mr., megl. dor. Lat. dolus (Pușcariu 542; Candrea-Dens., 526; REW 2727; Densusianu, GS, II, 2; Philippide, Principii, 61; Pascu, I, 78), cf. it. duolo, fr. deuil, sp. duelo, port. dó. Cipariu, Gram., 135 și Meyer, Alb. St., IV, 99, plecau în mod eronat de la lat. dolor. Este cuvînt general (ALR 243). – Der. dori, vb. (a tinde, a rîvni, a vrea); dorit, adj. (rîvnitor); dorință, s.f. (năzuință, dor, aspirație); doritor, adj. (care dorește); dornic, adj. (doritor); dornic, adj. (doritor); nedorit, adj. (care nu este dorit).

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia dorul

fă-ne să ne fie dor de tine!

expr. (adol., iron.) pleacă!, du-te!

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia dorul

în dorul lelii

expr. (pop.) fără țintă, fără rost, la întîmplare.