Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția dumnezeu definiție dex
dumnezeu
găsește rime pentru
dumnezeu
Cuvinte apropiate:
dumneaeu
,
dumnezeu
DUMNEZÉU
, (
rar
)
dumnezei
, s.m.
1.
Ființă
supranaturală
,
considerată
în
credințele
religioase
drept
creatoare
a
lumii
și
cea
care
determină
destinul
oamenilor
. ♢
Loc
. adj.
Bătut
de Dumnezeu
=
năpăstuit
,
nenorocit
. ♢ Expr.
Încotro
(sau
unde,
cum
) te-a
îndrepta
Dumnezeu
= la
voia
întâmplării
,
oriunde
.
(Va fi)
cum
va da
(sau
va
vrea
) Dumnezeu
= (va fi)
cum
s-o
întâmpla
, la
întâmplare
,
potrivit
destinului
.
Cum
dă Dumnezeu
=
cum
se
întâmplă
;
p. ext.
prost
,
rău
.
A
porni
(sau
a
merge
etc.)
cu Dumnezeu
= a
porni
(sau a
merge
etc.) în
pace
, cu
bine
,
sănătos
.
Cu Dumnezeu
înainte
!
=
noroc
!
succes
! (la
drum
, într-o
acțiune
întreprinsă
etc.)
A nu avea
(sau
a fi
fără
) nici un Dumnezeu
= a nu
crede
în
nimic
; a nu avea (sau a fi
fără
) nici un
sens
, nici o
valoare
, nici un
gust
.
A
lăsa
(pe cineva)
în
plata
(sau
în
știrea
) lui Dumnezeu
= a
lăsa
(pe cineva) în
pace
sau la
voia
întâmplării
.
A (se)
ruga
(ca) de toți
Dumnezeii
= a se
ruga
cu
insistență
; a
implora
.
Parcă
(sau
i se pare că) a
apucat
(sau
a
prins
) pe Dumnezeu de (un)
picior
, se
spune
despre
cineva care are un
mare
și
neașteptat
noroc
. (
Punând
accentul
în
frază
)
Dumnezeu
știe
!
= nu se
știe
!
Dumnezeule!
exclamație
de
spaimă
,
durere
,
deznădejde
,
entuziasm
,
mirare
.
Pentru
(
numele
lui) Dumnezeu
!
exclamație
de
implorare
,
deznădejde
sau
dezaprobare
.
Ce Dumnezeu!
exclamație
de
necaz
, de
nemulțumire
.
Să
dea
Dumnezeu!
= (
formulă
de
urare
) să se
împlinească
ceea ce
doresc
(sau
dorești
etc.)!
2.
Divinitate
,
zeu
. – Lat.
dom
(i)ne
deus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia dumnezeu
DUMNEZÉU
s.
(
BIS
.)
1.
atotputernicul
(
art
.),
creatorul
(
art
.),
divinitate
,
domnul
(
art
.),
dumnezeire
,
părinte
,
providență
,
puternicul
(
art
.),
stăpânul
(
art
.),
tatăl
(
art
.),
ziditorul
(
art
.), (în
limbajul
bisericesc
)
preabunul
(
art
.),
preaînaltul
(
art
.),
preaputernicul
(
art
.), (înv. și pop.)
pronie
, (pop.)
sfântul
(
art
.),
sântul
(
art
.), (înv.)
atotțiitorul
(
art
.),
tvoreț
,
zeu
.
2.
v.
zeu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia dumnezeu
Dumnezéu
s. pr. m., g.-d.
art
.
lui Dumnezéu
(în expr. și
Dumnezéului
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia dumnezeu
Dumnezéu
(
zeu
) s. m.,
art
.
dumnezéul
;
pl.
dumnezéi
,
art
.
dumnezéii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia dumnezeu
DUMNEZÉ//U ~i
m.
sing
. (în
concepțiile
religioase
)
Forță
supranaturală
,
creatoare
și
cârmuitoare
a
lumii
;
demiurg
;
divinitate
; ♢
Pentru
(
numele
lui) ~
!
exclamație
ce
exprimă
o
rugăminte
stăruitoare
sau o
dezaprobare
categorică
.
Cum
dă ~
la
întâmplare
.
Bătut
de ~
năpăstuit
de
soartă
. /<lat.
dom
[i]nedeus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia dumnezeu
Dumnezéu (dumnezéi),
s.m. –
Ființă
supremă
,
creator
și cîrmuitor al
lumii
. – Mr.
dhumnidză(u)
megl.
dumnizesc
. Lat.
dǒmĭnĕ
dĕus
(Pușcariu 558; REW 2734), cf. it.
domeneddio
, v. prov.
domerdieus
, v. fr.
damnedieu
. Cf.
zău
. – Der.
dumnezeiesc
,
adj. (
divin
;
milostiv
);
dumnezeiește
, adv. (
minunat
,
divin
);
dumnezei
(var.
îndumnezei
), vb. (a
diviniza
; a
adora
ca pe Dumnezeu);
dumnezeire
,
s.f. (
divinitate
;
divinizare
; înv.,
religiozitate
);
nedumnezeire,
s.f. (înv.,
impietate
);
dumnezeiță
(var.
dumnezeoaie,
dumnezeoaică
), s.f. (înv.,
zeiță
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia dumnezeu
a da cu barda-n Dumnezeu
expr. (pop.)
a
acționa
fără
scrupule
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia dumnezeu
a nu avea nici un Dumnezeu
expr.
a fi
lipsit
de
sens
, a nu avea
noimă
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia dumnezeu
CARUL-LUI-DUMNEZÉU
s. v.
vizitiul
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia dumnezeu
Doamne fereastră și o bucat’ de ușă albastră
expr. (adol., glum.)
Doamne
ferește
!
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia dumnezeu
găína-lui-Dumnezéu
(
insectă
) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia dumnezeu
IARBA-LUI-DUMNEZÉU
s. v.
lemnul
-
domnului
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia dumnezeu
săgeáta-lui-Dumnezéu
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia dumnezeu
Scáunul-lui-Dumnezéu
(astron.) s. pr. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia dumnezeu
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK