pîrî (-rắsc, -ît),
vb. – A
denunța, a acuza, a inculpa. Sl.
prĕti, prją, priši, „a se
certa” (Miklosich,
Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 244), cf. sb., cr.
preti „a acuza”, mag.
per „
ceartă”; trebuie să se
pornească de la un sl. *
pĭrĕti, cf.
tîrî. – Der.
pîră, s.f. (acuzație, inculpare; delațiune,
denunț);
pîrîș, s.m. (înv., acuzator, turnător, denunțător), cf. mag.
peres (Gáldi,
Dict., 181);
pîrît, s.m. (acuzat);
pîrîtor, s.m. (turnător).