Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția glo definiție dex
glo
găsește rime pentru
glo
Cuvinte apropiate:
alo
,
alo
,
alo
,
clo
,
elo
,
galo
,
geo
,
glio
,
glo
,
glob
,
glob
,
glod
,
glom
,
glos
,
glot
,
go
,
olo
,
ulo
glo
-
Rădăcină
expresivă
, ce pare a
indica
ideea
de „a
bălmăji
” sau „a
clefăi
”, ca și
ideea
de „
obiect
rotund
”. – Var.
glog-, golo(g)-
.
Creație
spontană
,
pînă
la un
punct
paralelă
cu
cele
identice
bulb
-
,
cloc
-
(›
colc-
),
fîlf-
, etc. Prin
intermediul
repetiției
(
glog-, golg-
),
ajunge
să
coincidă
cu
rădăcina
expresivă
gog
-,
care
apare
adesea
cu
infixul
nazal
(
gong
-
) sau
expresiv
(
golg-
). În
loc
de
repetiție
se
poate
produce
în
anumite
cazuri
o
alternanță
consonantică
, cf.
glod
,
glonț
. Der.
glogozi
, vb. (a
încurca
; a
bălmăji
), cuvînt care, după Cihac, II, 122 și
DAR
,
ar
proveni
din sl.
glagolati
„a
vorbi
”;
glogozeală
,
s.f. (
încurcătură
,
dezordine
,
larmă
);
golgotină
(var.
gorgotină
), s.f. (
fruct
necopt
;
verdeață
), cf.
bolbotină
;
holoboacă
, s.f. (
femeie
vorbăreață
; Trans.,
țuică
);
glojdan
, s.m. (
măcriș
,
Rumex
acetosa
);
glojdeală
,
s.f. (Arg.,
crăpelniță
);
glojdi
,
vb. (Arg., a
înfuleca
, a mînca);
glojdean
, s.m. (
pănușă
de
porumb
), der.
expresiv
de la
glod
;
goldan
(var.
gîldan,
ghioldan
, gorgană, holdan
), s.m. (
varietate
de
prun
,
Prunus
insititia
), cf.
corcoduș
de la
colc-
(după
Pascu
,
Arhiva
, XXV, 198 și Bogrea,
Dacor.,
IV
, 819, din fr.
(reine-)Claude
, a
cărui
der. este
puțin
probabilă
);
golgoasă
(var.
gorgoază
, borboasă,
grîngoașe
), s.f. (
fruct
necopt
);
golomoț
(var.
golomoc, g(o)lomoz,
gălămoz
), s.n. (
ghemotoc
,
bulgăre
,
cocoloș
;
grunz
;
larmă
,
dezordine
;
ceartă
,
scandal
;
tencuială
), al
cărui
ultim
sens
pare a
rezulta
dintr-o
confuzie
cu
moloz
, și a
cărui
legătură
cu
glonț
este
evidentă
(după
DAR
de
aceeași
origine
ca
gămălie
; după Skok 68, din sb.
glomazan
„
nesuferit
”);
g(o)lomozi
(var.
golomoși,
holomoci
, gomoloți, etc.
), vb. (a
bălmăji
; a
amesteca
; a
ghemotoci
);
gălătuș
, s.m. (
cocoloș
;
chiftea
;
pietricică
;
buștean
;
lovitură
de
pumn
);
îngălmăci
(var.
îngăimăci
), vb. (a
rătăci
; a
orienta
greșit
; a
încurca
, a încîlci), a
cărui
var.
indică
o
încrucișare
cu
îngăima
;
îngălmăceală
, s.f. (
larmă
,
încurcătură
);
glămujdi
(Mold., var. Trans.,
grămujdi,
grămujda
, grîmji
), vb . (a
bombăni
, a
bodogăni
). – Cf.
glod
,
glonț
,
gogă
,
gologan
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia glo
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK