Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția gospodarii definiție dex
gospodarii
găsește rime pentru
gospodarii
Cuvinte apropiate:
gospodări
,
gospodărie
,
gospodărit
GOSPODÁR,
gospodari
, s.m., adj.m.
1.
S.m.
Om
care
posedă
o
gospodărie
.
2.
S.m., adj.m. (
Om
) care
dovedește
pricepere
,
chibzuială
în
conducerea
unei gospodării (
personale
, de
stat
etc.), a unei
instituții
,
organizații
etc.
3.
S.m. (
Reg
.)
Soț
(în
raport
cu
soția
sa).
4.
S.m. (Înv.)
Domnitor
. – Din bg., scr.
gospodar
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gospodarii
GOSPODÁR
s. (înv.)
căsar
,
căsaș
.
(În
curte
ne-a
întâmpinat
~ul.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gospodarii
GOSPODÁR
s. v.
bărbat
,
cârmuitor
,
conducător
,
domn
,
domnitor
,
monarh
,
soț
,
stăpânitor
,
suveran
,
vodă
,
voievod
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gospodarii
gospodár
s. m., adj. m., pl.
gospodári
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gospodarii
GOSPODÁR
1
~i
adj.
Care
conduce
cu
pricepere
o
gospodărie
(
personală
sau
publică
). /<bulg., sb.
gospodar
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gospodarii
GOSPODÁR
2
~i
m.
1)
Persoană
(de la
țară
) care
administrează
o
gospodărie
(
privată
sau
publică
).
♢ ~ul
casei
a)
capul
familiei
; b)
gazda
considerată
în
raport
cu
oaspeții
. 2)
ist
.
Conducător
absolut
al
țării
;
domn
;
domnitor
. /<bulg., sb.
gospodar
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gospodarii
gospodár (gospodári),
s.m. –
1.
Domn
,
titlu
dat
domnitorilor
Munteniei și Moldovei, în
documentele
sl., ca
traducere
pentru
domn
. –
2.
Stăpîn. –
3.
Stăpînul
casei
,
capul
familiei
. –
4.
(Adj.)
Harnic
,
priceput
, care care
știe
să se
chivernisească
,
econom
. – Var. (
rar
)
hospodar.
Sl.
gospodarĭ
(Miklosich,
Lexicon
,
138; Cihac, II, 125), cf.
ceh
.
hospodar
„
priceput
”,
rus
.
gospodarĭ
„
gospodar
”. – Der.
gospod
,
adj. (
domnesc
),
abreviere
de la sl.
gospodini
,
termen
administrativ
fără
circulație
reală
;
gospodăreasă
(var.
gospodăriță
), s.f. (stăpîna
casei
);
gospodină
, s.f. (
femei
care se
ocupă
de
treburile
casei
,
casnică
), cf. sl.
gospodynja
;
gospodăresc
,
adj. (
economic
,
priceput
; de
calitate
);
gospodărește
, adv. (
serios
,
cum
se
cuvine
);
gospodăros
,
adj. (
priceput
);
gospodări
,
vb. (a
conduce
o
casă
, a
administra
; a
căsători
, a
deveni
cap
de
familie
; refl., a
întemeia
o
familie
);
gospodărie
,
s.f. (
menaj
,
activitate
casnică
;
bunurile
,
averea
unei
case
;
pereche
căsătorită
,
familie
);
gospodin
,
s.m. (
domn
), din sl.
gospodinŭ
, înv.,
rar
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia gospodarii
GOSPODĂRÍ,
gospodăresc
, vb.
IV
.
1.
Tranz., intranz. și refl. A
conduce
sau a
face
treburile
unei gospodării,
ale
unei
instituții
,
organizații
etc.
2.
Refl. și tranz. fact. A
întemeia
sau a
face
pe cineva să-și
întemeieze
o
gospodărie
(prin
căsătorie
); a (se)
căpătui
. – Din
gospodar
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gospodarii
GOSPODĂRÍ
vb. v.
administra
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gospodarii
gospodărí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
gospodărésc
,
imperf. 3 sg.
gospodăreá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
gospodăreáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gospodarii
A GOSPODĂR//Í ~ésc 1.
intranz.
A fi
gospodar
; a
îngriji
de o
gospodărie
. 2.
tranz.
1)
(gospodării,
instituții
,
organizații
)
A
administra
(cu
chibzuință
). 2) A
face
să se
gospodărească
. /Din
gospodar
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gospodarii
A SE GOSPODĂR//Í mă ~ésc
intranz.
A
deveni
gospodar
(prin
căsătorie
); a-și
întemeia
o
gospodărie
. /Din
gospodar
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gospodarii
GOSPODĂRÍE,
gospodării
, s.f.
1.
Totalitatea
bunurilor
care
constituie
averea
(
imobilă
a) unui
locuitor
,
îndeosebi
a unui
țăran
(și a
familiei
sale
);
casă
1
. ♦
Unitate
formată
dintr-o
locuință
și din
persoanele
(
înrudite
) care o
locuiesc
,
trăind
în
comun
;
persoanele
(
înrudite
) care
locuiesc
împreună
,
având
buget
comun
și
valorificând
în
comun
bunurile
dobândite
prin
munca
lor
.
2.
Activitate
casnică
(a
gospodinei
);
menaj
.
3.
(
Ieșit
din
uz
)
Unitate
de
producție
agricolă
, de
prestări
de
servicii
etc. (de
stat
,
cooperatistă
sau
particulară
).
4.
Conducere
,
administrare
a unui
bun
, a unei
instituții
(
publice
) etc.;
instituție
sau
ansamblu
de
instituții
care
asigură
această
conducere
,
administrare
.
Gospodărie
comunală
. –
Gospodar
+ suf.
-
ie
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gospodarii
GOSPODĂRÍE
s.
1.
(înv. și
reg
.)
namestie
.
(Are o ~
frumoasă
.)
2.
v.
menaj
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gospodarii
GOSPODĂRÍE
s. v.
casă
,
căsătorie
,
căsnicie
,
menaj
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gospodarii
gospodăríe
s. f.,
art
.
gospodăría
,
g.-d.
art
.
gospodăríei
;
pl.
gospodăríi,
art
.
gospodăríile
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gospodarii
GOSPODĂRÍ//E ~i
f.
1)
Totalitate
a
bunurilor
care
formează
averea
unui
locuitor
(de la
țară
). 2)
Unitate
formată
dintr-o
locuință
și
familia
care
trăiește
în ea. 3)
Activitatea
casnică
a
gospodinei
pentru
satisfacerea
necesităților
de
trai
ale
unei
familii
. 4)
Unitate
de
producție
(în
special
agricolă
) cu
uneltele
și
mijloacele
de
muncă
necesare
. [G.-D.
gospodăriei
] /
gospodar
+ suf.
~
ie
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gospodarii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK