definiția hulă definiție dex

hulă

găsește rime pentru hulă
Cuvinte apropiate: aulă, bulă, cula, culă, dulă, fula, gulă, hală, haulă, holă, hudă, huha, huia, huilă, hula, hulă, huli, humă, hură, husa, husă, huta, huța, huță, hyla, julă, lulă, mula, mula, mulă, nulă, pula, pulă, rula, sulă, tulă, zulă

HÚLĂ1,

hule, s.f. (Pop.) Ocară, injurie; ponegrire, calomnie; blasfemie. – Din sl. hula.

HÚLĂ2,

hule, s.f. Mișcare ondulatorie a suprafeței mării, urmând după o furtună sau după o briză puternică; p. ext. furtună pe mare. – Din fr. houle.

HÚLĂ3,

hule, s.f. (Reg.) Surpătură de munte sau de deal; p. ext. drum printr-o scobitură de deal; drum care urcă pe o coastă foarte piezișă. – Et. nec.

HÚLĂ

s. v. blasfemie.

HÚLĂ

s. v. afront, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigra-re, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, rușine, șoaptă, umilință.

Hulă

laudă, panegeric

húlă

(injurie, mișcare a mării, surpătură de munte) s. f., g.-d. art. húlei; pl. húle

HÚL//Ă1

~e f. 1) Vorbă jignitoare; ofensă; injurie. 2) Act de profanare a unui lucru sau a unei ființe, considerate sfinte sau demne de respect deosebit; sacrilegiu. /<sl. hula

HÚL//Ă2

~e f. Mișcare ondulatorie succesivă care agită suprafața mării după furtună. /<fr. houle

húlă (húle),

s.f. – 1. Calomnie, ponegrire. – 2. Blasfemie, ocară. – 3. (Adj.) Mizerabil. Sl. chula (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 144; DAR; Conev 101), cf. bg. hul, sb., slov. hula, rus. chula. – Der. hulnic, adj. (înv., defăimător); huli, vb. (a calomnia, a ponegri; a blasfemia; a disprețui), din sl. chuliti; hulitură, s.f. (înv., defăimare; înv., persecutare); hulenie, s.f. (înv., blasfemie); hulitor, adj. (calomniator); huligan, s.m. (om zdravăn, golan, derbedeu), primul sens prin confuzie cu găligan iar al doilea, împrumutat cu cuvîntul, din rus. chuligan; huliganism, s.n. (tulburare a ordinii și moralei publice).

húlă (húle),

s.f. – (Munt., Trans.) Surpare, desprindere. Mag. hulla (DAR). – Der. hului, vb. refl. (a se supra, a se nărui), din mag. hullani (DAR; Gáldi, Dict., 137).

HÚLĂ

s.f. Mișcare ondulatorie a suprafeței mării după furtună; (p. ext.) furtună pe mare. [< fr. houle].

HÚLĂ

s. f. mișcare ondulatorie a suprafeței mării, după, sau înaintea furtunii. (< fr. houle)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar