Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția indus definiție dex
indus
găsește rime pentru
indus
Cuvinte apropiate:
hindus
,
indus
,
indut
,
însus
INDÚS, -Ă,
induși
, -se
, adj., s.n.
1.
Adj. (
Despre
fenomene
fizice
) Care este
produs
sau
influențat
de un
alt
proces
fizic
cu care
evoluează
concomitent
. ♦ (
Despre
tensiuni
electromotoare
și
curenți
electrici
) Care se
produce
prin
inducție
electromagnetică
.
2.
S.n.
Parte
componentă
a unui
sistem
electromagnetic
în care se
produc
tensiunile
electromotoare
induse
de
câmpul
magnetic
al
inductorului
. – V.
induce
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia indus
indús
s. n., pl.
indúse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia indus
INDÚS, -Ă
adj.
(
Despre
un
fenomen
sau
proces
) Care este
influențat
sau
produs
de un
stimul
extern
. //
s.n.
Parte
a unei
mașini
electrice
în care se
produce
, prin
inducție
, un
curent
electric
. [După fr.
induit
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia indus
INDÚS, -Ă
I.
adj.
(
despre
un
fenomen
sau
proces
) care este
influențat
sau
produs
de un
stimul
extern
. ♢ (
despre
tensiuni
electromotoare
,
curenți
electrici
)
produs
prin
inducție
(4). ♢ (
mat
.)
operație
(
relație
) ~
ă
=
restricția
unei
operații
(
relații
) la o
submulțime
stabilă
a
mulțimii
sale
. II. s. n.
parte
a unei
mașini
electrice
în care se
produce
prin
inducție
un
curent
electric
. (după fr.
induit
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia indus
INDÚCE,
indúc
, vb. III. Tranz.
1.
A
împinge
, a
îndemna
pe cineva să
facă
un
lucru
. ♢ Expr.
A
induce
în
eroare
= a
înșela
, a
amăgi
. ♦ (
Log
.) A
face
un
raționament
inductiv
.
2.
A
produce
un
câmp
electric
prin
inducție
electromagnetică
. [
Part
.
indus
] – Din lat.
inducere
(cu
sensuri
după fr.
induire
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia indus
indúce
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
indúc
;
part
.
indús
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia indus
A INDÚCE indúc
tranz.
1)
(în
opoziție
cu
a
deduce
) A
afla
prin
inducție
. 2):
~ în
eroare
a
face
să ia un
neadevăr
drept
adevăr
; a
amăgi
; a
înșela
; a
păcăli
; a
șmecheri
. 3)
(
câmpuri
electrice
)
A
produce
prin
inducție
electromagnetică
. /<lat.
inducere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia indus
INDÚCE
vb. III. tr.
1.
(
Log
.
) A
face
un
raționament
inductiv
. ♢
A
induce
în
eroare
= a
înșela
, a
amăgi
.
2.
A
produce
o
inducție
electromagnetică
. [P.i.
indúc
,
part
.
-
dus
. / < lat.
inducere
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia indus
INDÚCE
vb. tr.
1. a
împinge
, a
îndemna
pe cineva să
facă
ceva; a
incita
; a
determina
. o a ~ în
eroare
= a
înșela
. 2. (
log
.) a
face
un
raționament
inductiv
. 3. a
produce
o
inducție
electromagnetică
. 4. a
produce
, a
cauza
, a
provoca
. (< lat.
inducere
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia indus
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK