Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția inventare definiție dex
inventare
găsește rime pentru
inventare
Cuvinte apropiate:
indentare
,
intentare
,
inventar
,
inventare
INVENTÁRE,
inventări
, s.f.
Acțiunea
de
a
inventa
și
rezultatul
ei;
născocire
,
scornire
. – V.
inventa
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia inventare
INVENTÁRE
s.
1.
concepere
,
creare
,
elaborare
,
imaginare
,
născocire
,
plănuire
,
plăsmuire
,
proiectare
,
realizare
,
scornire
, (înv. și pop.)
izvodire
.
(~ unui
nou
sistem
de ...)
2.
v.
scornire
,
ticluire
, (fig.)
urzire
.
(~ unei
minciuni
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia inventare
inventáre
s. f., g.-d.
art
.
inventării
;
pl.
inventări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inventare
INVENTÁRE
s.f.
Acțiunea
de a
inventa
. [<
inventa
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia inventare
INVENTÁ,
inventez
, vb. I. Tranz.
1.
A
crea
, a
născoci
ceva
nou
care nu a
existat
până
atunci
, a
imagina
pentru
prima
dată; a
face
o
descoperire
tehnică
.
2.
A
prezenta
drept
adevărate
lucruri
imaginare
, care nu
există
,
neadevărate
; a
scorni
, a
născoci
;
p. ext.
a
minți
. – Din fr.
inventer.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia inventare
INVENTÁ,
inventez
, vb. I. Tranz.
1.
A
crea
, a
născoci
ceva
nou
care nu a
existat
până
atunci
, a
imagina
pentru
prima
dată; a
face
o
descoperire
tehnică
.
2.
A
prezenta
drept
adevărate
lucruri
imaginare
, care nu
există
,
neadevărate
; a
scorni
, a
născoci
;
p. ext.
a
minți
. – Din fr.
inventer.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia inventare
INVENTÁ
vb.
1.
a
afla
, a
concepe
, a
crea
, a
descoperi
, a
elabora
, a
face
, a
găsi
, a
gândi
, a
imagina
, a
născoci
, a
plănui
, a
plăsmui
, a
proiecta
, a
realiza
, a
scorni
, (înv. și pop.) a
izvodi
, (pop.) a
iscodi
, a
închipui
, (
reg
.) a
tocmi
, (înv.) a
unelti
, (fig.) a
naște
, a
urzi
, a
zămisli
.
(A ~ un
nou
sistem
de ...)
2.
v.
scorni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia inventare
INVENTÁ
vb.
1.
a
afla
, a
concepe
, a
crea
, a
descoperi
, a
elabora
, a
face
, a
găsi
, a
gândi
, a
imagina
, a
născoci
, a
plănui
, a
plăsmui
, a
proiecta
, a
realiza
, a
scorni
, (înv. și pop.) a
izvodi
, (pop.) a
iscodi
, a
închipui
, (
reg
.) a
tocmi
, (înv.) a
unelti
, (fig.) a
naște
, a
urzi
, a
zămisli
.
(A ~ un
nou
sistem
de ...)
2.
v.
scorni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia inventare
inventá
vb., ind. prez. 1 sg.
inventéz
, 3 sg. și pl.
inventeáză
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
inventéze
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inventare
inventá
vb., ind. prez. 1 sg.
inventéz
, 3 sg. și pl.
inventeáză
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
inventéze
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inventare
A INVENT//Á ~éz
tranz.
1) A
descoperi
prin
muncă
creatoare
; a
născoci
; a
scorni
; a
izvodi
. 2) A
crea
în
imaginație
în
mod
arbitrar
; a
izvodi
; a
născoci
; a
ticlui
; a
broda
; a
fabrica
. /<fr.
inventer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia inventare
A INVENT//Á ~éz
tranz.
1) A
descoperi
prin
muncă
creatoare
; a
născoci
; a
scorni
; a
izvodi
. 2) A
crea
în
imaginație
în
mod
arbitrar
; a
izvodi
; a
născoci
; a
ticlui
; a
broda
; a
fabrica
. /<fr.
inventer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia inventare
INVENTÁ
vb. I. tr.
1.
A
găsi
, a
crea
, a
imagina
ceva
nou
; a
născoci
.
2.
A
scorni
(
minciuni
,
închipuiri
); (
p. ext.
) a
minți
. [P.i.
-tez
și
invént
, 3,6
-tează
. / < fr.
inventer
, it.
inventare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia inventare
INVENTÁ
vb. I. tr.
1.
A
găsi
, a
crea
, a
imagina
ceva
nou
; a
născoci
.
2.
A
scorni
(
minciuni
,
închipuiri
); (
p. ext.
) a
minți
. [P.i.
-tez
și
invént
, 3,6
-tează
. / < fr.
inventer
, it.
inventare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia inventare
inventá (a ~)
vb., ind. prez. 3
inventeáză
/
invéntă
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia inventare
inventá (a ~)
vb., ind. prez. 3
inventeáză
/
invéntă
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia inventare
INVENTÁ
vb. tr.
1. a
găsi
, a
crea
, a
imagina
ceva
nou
; a
născoci
. 2. a
scorni
(
minciuni
,
închipuiri
); (p. ext.) a
minți
. (< fr.
inventer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia inventare
INVENTÁ
vb. tr.
1. a
găsi
, a
crea
, a
imagina
ceva
nou
; a
născoci
. 2. a
scorni
(
minciuni
,
închipuiri
); (p. ext.) a
minți
. (< fr.
inventer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia inventare
INVENTÁR,
inventare,
s.n.
Listă
,
catalog
,
registru
,
document
în care
sunt
enumerate
(și
descrise
cantitativ
și
valoric
) toate
bunurile
care se
află
într-o
gospodărie
, într-o
instituție
, într-un
magazin
etc.;
p. ext.
totalitatea
acestor
bunuri
. ♢
Inventar
viu
=
totalitatea
vitelor
și
păsărilor
dintr-o
gospodărie
.
Inventar
mod
=
totalitatea
uneltelor
, a
mașinilor
, a
mijloacelor
de
transport
aparținând
unei
gospodării
sau
întreprinderi
. ♢
Loc
. vb.
A
face
inventarul
= a
inventaria
. ♦ P. gener.
Listă
exactă
,
amănunțită
;
înșirare
,
enumerare
(a unor
fapte
, a unor
întâmplări
etc.). – Din fr.
inventaire,
lat.
inventarium.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia inventare
INVENTÁR
s.
1.
listă
, (înv.)
catagrafie
,
sumar
.
(Un ~ de
bunuri
.)
2.
(fam.)
zestre
.
(~ al unei în-treprinderi.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia inventare
inventár
s. n., pl.
inventáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inventare
INVENTÁR ~e
n.
Document
în care
sunt
trecute
și
evaluate
, sub
aspect
cantitativ
și
valoric
, toate
mijloacele
de care
dispune
la un
anumit
moment
o
persoană
fizică
sau
juridică
. ♢
~
gospodăresc
totalitate
a
valorilor
materiale
aflate
în
gospodăria
unei
întreprinderi
, a unei
instituții
sau a unei
organizații
. /<fr.
inventaire,
lat.
inventarium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia inventare
INVENTÁR
s.n.
Listă
,
registru
etc.
cuprinzând
toate
lucrurile
care
constituie
averea
unei
gospodării
, a unei
instituții
etc.; (
p. ext.
)
totalitatea
acestor
bunuri
. ♢
A
face
inventarul
= a
inventaria
. ♦ (
Fig.
)
Listă
exactă
,
amănunțită
;
înșirare
,
enumerare
(a unor
fapte
etc.). [< fr.
inventaire
, cf. lat.
inventarium
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia inventare
INVENTÁR
s. n.
1.
listă
,
registru
etc.
cuprinzând
lucrurile
care
constituie
averea
unei
gospodării
,
instituții
etc.; (p. ext.)
totalitatea
acestor
bunuri
. 2. (fig.)
listă
exactă
,
amănunțită
;
înșirare
,
enumerare
(a unor
fapte
etc.). 3.
totalitatea
unităților
care
constituie
o
parte
de
vorbire
, o
clasă
ori o
specie
lexicală
sau
gramaticală
. (< fr.
inventaire
, lat.
inventarium
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia inventare
inventar,
inventare s.n. (intl.)
1.
furt
.
2.
arestare
.
3.
anchetă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia inventare
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK