definiția izvorului definiție dex

izvorului

găsește rime pentru izvorului

a da de izvor

expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate acționa fără riscul de a fi prinși.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia izvorului

IZVÓR

, izvoare, s.n. 1. Apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului; fântână. 2. Loc de unde izvorăște la suprafața pământului un izvor (1), o apă curgătoare; începutul unui râu; obârșie. 3. Sursă de lumină sau de căldură. 4. Fig. Lucru din care provine ceva; origine (a unui lucru); sursă. 5. Document, text original (istoric, științific). – Din sl. izvorŭ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia izvorului

IZVÓR

s. 1. (reg.) cișmea. (Un ~ cu apă lină.) 2. obârșie, (rar) sursă, (înv.) fântână, scăturină, sorginte. (La ~ul Oltului.) 3. sursă. (Un ~ de lumină.) 4. v. act. 5. informație, sursă. (Studiu bazat pe ~oare bogate.) *6. (fig.) germen, sămânță, sursă. (~ul dragostei lor.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia izvorului

IZVÓR

s. v. cauză, considerent, început, mobil, motiv, obârșie, origine, pricină, prilej, proveniență, rațiune, sursă, temei.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia izvorului

izvór

s. n., pl. izvoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia izvorului

IZV//ÓR ~oáre

n. 1) Șuviță de apă subterană care iese (cu putere) la suprafață. 2) Loc de unde își are începutul o apă curgătoare. 3) Loc în care se produce sau de unde se emite (putându-se dobândi) ceva (cu belșug); sursă. Pământul este ~orul bogățiilor minerale. 4) Document sau text original la care se face o referință; sursă. /<sl. izvoru
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia izvorului

izvór (-óare),

s.n. – 1. Fîntînă, apă subterană care țîșnește. – 2. Pîrîu. – 3. Origine, început, obîrșie, proveniență. – 4. Sursă, document original. – 5. (Arg.) Apă de colonie. – Mr., megl. izvor. Sl. (bg., sb., cr., slov.) izvorŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 154; Tiktin; DAR). – Der. izvorî, vb. (a țîșni apa din pămînt; a proveni; a se arăta), cf. sl. izvirati.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia izvorului

izvor

s.n. sg. (friz.) apă de colonie.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia izvorului
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar