Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția marli definiție dex
marli
găsește rime pentru
marli
Cuvinte apropiate:
mardi
,
marlin
,
marți
,
marți
,
mări
,
mări
,
măroi
,
mâgli
,
mâli
,
mârâi
,
mârli
,
mârlit
,
mârloi
,
mârzi
,
pârli
,
târli
MÂRLÍ,
pers
. 3
mârlește
,
vb.
IV
. Tranz. și refl. recipr. (Pop.;
despre
berbeci
și
oi
) A (se)
împreuna
. – Din scr.
mrljati.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia marli
mârlí
vb., ind. prez. 3 sg.
mârléște
,
imperf. 3 sg.
mârleá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
mârleáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia marli
mîrlí (-lésc, mârlít),
vb. refl. – A se
împreuna
, a se
împerechea
(
numai
despre
oi
și
capre
). – Mr.
mîrlire,
megl.
mărles,
mărliri
.
Bg.
mărlja
(Conev 57;
Candrea
; Capidan,
Dacor.,
V, 473), cf. slov.
mrlit
(Bogrea,
Dacor.,
IV
, 832).
Ideea
de la un lat. *
mellῑre,
în
loc
de *
agnellῑre
(Lambrior 107; Philippide,
Principii
,
147) este
imposibilă
, ca și
cea
de la un sl.
mrŭkati
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
30). – Der.
mîrlaci
, s.m. (
berbec
de sămînță), din bg.
mărlač
(Conev 57);
mîrlan,
s.m. (
dobitoc
,
grosolan
,
necioplit
) pe care Giuglea,
LL,
I, 166,
îl
pune în
legătură
în
mod
echivoc
cu lat.
mās
și sp.
maroń
, cf. bg.
mîrlenie
„
copulație
” (după Scriban, de la
mîr
, cu
sensul
de „
persoană
care
bodogănește
”);
mîrlit,
s.n. (
copulație
a
oii
sau a
caprei
);
mîrliță,
s.f. (
oaie
aptă
de
împerechere
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia marli
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK