Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția norma definiție dex
norma
găsește rime pentru
norma
Cuvinte apropiate:
forma
,
formă
,
jormă
,
noemă
,
noimă
,
nomă
,
nora
,
noră
,
norcă
,
norea
,
noria
,
norm
,
norma
,
normal
,
normat
,
normă
,
normo
NORMÁ,
normez
,
vb. I. Tranz.
1.
A
determina
cantitatea
de
muncă
necesară
pentru
efectuarea
unui
produs
,
pentru
executarea
unei
operații
sau o
cantitate
de
produse
care
trebuie
să fie
obținută
într-o
unitate
de
timp
în
anumite
condiții
tehnico-
organizatorice
. ♦ A
stabili
cantitatea
de
materie
primă
, de
combustibil
etc.
necesară
pentru
obținerea
unui
produs
.
2.
A
supune
unei
norme
(
1
), a
stabili
ceva prin
norme
. – Din
normă.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia norma
normá
vb., ind. prez. 1 sg.
norméz
,
3 sg. și pl.
normeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia norma
A NORM//Á ~éz
tranz.
A
face
să
corespundă
unei
norme
. /Din
normă
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia norma
NORMÁ
vb. I. tr.
A
stabili
norma (de
lucru
). [Cf. germ.
normen, normieren
,
rus
.
normirovati
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia norma
NORMÁ
vb. tr.
1. a
stabili
norma de
muncă
pentru
un
anumit
domeniu
de
activitate
. ♢ a
stabili
cantitatea
de
materie
primă
, de
combustibil
etc.
necesară
. 2. a
supune
unei
norme
(1). (< normă)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia norma
NÓRMĂ,
norme
,
s.f.
1.
Regulă
,
dispoziție
etc.
obligatorie
,
fixată
prin
lege
sau prin
uz
;
ordine
recunoscută
ca
obligatorie
sau
recomandabilă
. ♢
Normă
morală
(sau
etică
)
=
regulă
privitoare
la
modul
de
comportare
a
omului
în
societate
, la
obligațiile
sale
față
de
ceilalți
oameni
și
față
de
societate
.
Normă
juridică
=
regulă
de
conduită
cu
caracter
general
și
impersonal
,
emisă
de
organele
de
stat
competente
, a
cărei
respectare
poate
fi
asigurată
prin
constrângere
. ♦
Totalitatea
condițiilor
minimale
pe care
trebuie
să
le
îndeplinească
un
sportiv
pentru
a
putea
obține
un
titlu
, o
calificare
etc.
2.
Criteriu
de
apreciere
, de
reglementare
.
3.
Cantitate
de
muncă
pe care cineva
trebuie
să o
presteze
într-o
unitate
de
timp
; (concr.)
produs
realizat
în acest
timp
. ♢
Normă de
timp
=
timpul
necesar
pentru
efectuarea
unei
lucrări
în
condiții
specifice
date
.
Normă
tehnică
= normă
stabilită
prin
mijloace
științifice
, pe
baza
unor
condiții
tehnice
date
,
pentru
efectuarea
unui
proces
tehnologic
. – Din fr.
norme
,
lat.
norma,
rus
.
norma.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia norma
NÓRMĂ
s.
1.
v.
dispoziție
.
2.
v.
directivă
.
3.
v.
canon
.
4.
v.
precept
.
5.
precept
,
principiu
,
regulă
,
rânduială
, (înv.)
pravilă
,
tocmeală
.
(~ de
viață
.)
6.
v.
criteriu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia norma
nórmă
s. f., g.-d.
art
.
nórmei
;
pl.
nórme
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia norma
NÓRM//Ă ~e
f.
1)
Sumă
de
reguli
recunoscute
de
majoritatea
unei
colectivități
ca
obligatorii
.
~
ele
limbii
literare
. 2)
Criteriu
de
apreciere
. 3)
Mărime
medie
admisă
pentru
ceva;
măsură
stabilită
.
~ de
producție
. ♢
~ de
consum
cantitate
de
materiale
care
urmează
a fi
cheltuite
pentru
obținerea
unui
produs
finit
. /<fr.
norme
,
lat.
norma,
rus
.
norma
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia norma
NÓRMĂ
s.f.
1.
Regulă
obligatorie
,
lege
după care
trebuie
să se
conducă
cineva sau ceva. ♦ (
Estet
.)
Regulă
,
canon
al
creației
artistice
.
2.
Totalitatea
condițiilor
minimale
pe care
trebuie
să
le
îndeplinească
un
sportiv
pentzru a se
califica
, a
obține
un
titlu
.
3.
Criteriu
,
mijloc
de
apreciere
.
4.
Cantitate
de
produse
care
trebuie
realizată
de un
muncitor
într-o
unitate
de
timp
.
5.
Numele
autorului
și
titlul
prescurtat
al
lucrării
,
imprimate
cu
litere
mici
în
colțul
stâng
de
jos
al
primei
pagini
din
fiecare
coală
de
tipar
.
6.
(
Mat
.
)
Număr
pozitiv
care se
asociază
anumitor
mărimi
matematice
și care
generalizează
proprietățile
,
valorile
absolute
ale
numerelor
și
ale
modului
numerelor
complexe
. [Cf. lat.
norma
, fr.
norme
,
rus
.
norma
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia norma
NÓRMĂ
s. f.
1.
regulă
,
dispoziție
obligatorie
prin
lege
sau prin
uz
. 2.
totalitatea
condițiilor
minimale
pe care
trebuie
să
le
îndeplinească
un
sportiv
pentru
a se
califica
. 3.
criteriu
de
apreciere
. 4.
lucru
de
efectuat
,
cantitate
de
produse
care
trebuie
realizată
de un
muncitor
într-o
unitate
de
timp
. o ~ de
consum
=
cantitatea
maximă
de
materii
prime
,
combustibil
,
energie
etc. care
poate
fi
consumată
pentru
obținerea
unei
unități
de
produs
. 5.
numele
autorului
și
titlul
prescurtat
al
lucrării
,
imprimate
cu
litere
mici
în
colțul
stâng
de
jos
al
primei
pagini
din
fiecare
coală
de
tipar
. 6. (
mat
.)
număr
pozitiv
care se
asociază
anumitor
mărimi
și care
generalizează
proprietățile
,
valorile
absolute
ale
numerelor
și
ale
modului
numerelor
complexe
. (< fr.
norme
, lat.,
rus
.
norma
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia norma
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK