Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția oficiere definiție dex
oficiere
găsește rime pentru
oficiere
Cuvinte apropiate:
oficiere
,
ofițiere
OFICIÉRE,
oficieri
,
s.f.
Acțiunea
de
a
oficia
și
rezultatul
ei;
celebrare
. [Pr.:
-ci-e-
] – V.
oficia
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia oficiere
OFICIÉRE
s.
(
BIS
.)
1.
celebrare
,
săvârșire
,
slujire
,
slujit
, (înv.)
serbare
.
(~
liturghiei
.)
2.
v.
celebrare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oficiere
oficiére
s. f. (
sil
.
-ci-e-),
g.-d.
art
.
oficiérii
;
pl.
oficiéri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia oficiere
OFICIÉRE
s.f.
Acțiunea
de a
oficia
și
rezultatul
ei;
slujire
,
îndeplinire
a unei
solemnități
. [Pron.
-ci-e-
. / <
oficia
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia oficiere
OFICIÁ,
oficiez
,
vb. I. Tranz. A
face
o
slujbă
bisericească
; a
sluji
în
biserică
. ♦ A
săvârși
un
act
public
sau
privat
, în
special
o
căsătorie
(cu
solemnitatea
unei
ceremonii
); a
celebra
. [Pr.:
-ci-a
] – Din fr.
officier.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia oficiere
OFICIÁ
vb.
(
BIS
.)
1.
a
celebra
, a
săvârși
, a
sluji
.
(A ~
liturghia
.)
2.
v.
celebra
.
3.
a
servi
, a
sluji
.
(O
biserică
la care ~
doi
preoți
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oficiere
oficiá
vb. (
sil
.
-ci-a),
ind. prez. 1 sg.
oficiéz
,
3 sg. și pl.
oficiáză
,
1 pl.
oficiém
(
sil
.
-ci-em
), imperf. 1 sg.
oficiám
(
sil
.
-ci-
am
);
conj. prez. 3 sg. și pl.
oficiéze
;
ger
.
oficiínd
(
sil
.
-ci-ind
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia oficiere
A OFICI//Á ~éz
tranz.
1) (
acte
publice
sau
private
) A
săvârși
cu
solemnitate
; a
celebra
.
~ o
căsătorie
. 2) (
ritualuri
bisericești
)
A
îndeplini
printr-o
ceremonie
religioasă
. [
Sil
.
-ci-a
] /<fr.
officier
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia oficiere
OFICIÁ
vb. I. tr.
A
sluji
; a
face
o
slujbă
religioasă
. ♦ A
săvârși
un
act
public
sau
privat
, în
special
o
căsătorie
. [Pron.
-ci-a
, p.i. 3,6
-iază
,
ger
.
-iind
, var.
ofiția
vb. I. / < fr.
officier
, lat.
med
.
officiare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia oficiere
OFICIÁ
vb. tr.
1. a
celebra
o
slujbă
religioasă
. 2. a
săvârși
un
act
public
sau
privat
(o
căsătorie
). (< fr.
officier
, lat.
officiare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia oficiere
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK