s. f. (sil. -tris-), g.-d. art. beletrísticii
f. Totalitate a operelor literare; literatură artistică. [G.-D. beletristicii; Sil. -le-tris-] /<germ. Belletristik
s.f. Literatura artistică. [< germ. Belletristik].
, beletristici, -ce, adj. Care aparține literaturii artistice, privitor la literatura artistică. ♦ (Substantivat, f.) Literatură artistică. – Din germ. belletristisch, Belletristik.
, beletristici, -ce, adj. Care aparține literaturii artistice, privitor la literatura artistică. ♦ (Substantivat, f.) Literatură artistică. – Din germ. belletristisch, Belletristik.
adj. m. (sil. -tris-), pl. beletrístici; f. sg. beletrístică, pl. beletrístice
adj. m. (sil. -tris-), pl. beletrístici; f. sg. beletrístică, pl. beletrístice
(despre scrieri) Care ține de beletristică; propriu beletristicii. Literatură ~că. [Sil. -le-tris-] /<germ. Belletristik, belletristisch
(despre scrieri) Care ține de beletristică; propriu beletristicii. Literatură ~că. [Sil. -le-tris-] /<germ. Belletristik, belletristisch
I. adj. care aparține beletristicii. II. s. f. literatura artistică. (< germ. belletristisch, /II/ Belletristik)