definiția para definiție dex

para

găsește rime pentru para
Cuvinte apropiate: apăra, ara, ăra, bara, bară, cara, căra, câră, dara, dară, dâra, dâră, fară, fără, gara, gară, gâra, hara, hâră, iară, mâră, nara, nară, oară, oară, paca, paha, paia, pajă, pală, pama, pana, pană, paoră, papa, papă, papă, par, para (s.f.), para (elem. de comp.), para (vb.), parai, parat, pară, parc, parca, parcă, pare, parhă, pari, paria, paria, parka, part, partă, pasa, pasă, pașa, pașă, pașă, pată, pava, pavă, pază, păca, păna, păpa, păr, păra, părag, păraș, părat, păraț, părău, părda, părea, pări, păsa, păta, pătra, pâca, pâcă, pâhă, până, pâr, pâră, pâră, pârăi, pârău, pârâi, pârâș, pârât, pârâu, pârâu, pârg, pârgă, pârî, pârpă, pârr, pârș, pârșă, pârtă, pârț, pârța, pârv, pârvă, pâță, poară, pură, rara, săra, săra, sără, tara, tară, târă, țară, țâră, vara, vară, vară, văra, zară

PARÁ3,

parale, s.f. 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești; (astăzi) ban de valoare mică. ♢ Expr. A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban. Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. ♦ P. gener. Monedă (metalică). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ♢ Expr. Parale bune = bani mulți (Fam.) A face parale = a fi valoros, de preț. A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. – Din tc. para.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PARÁ4,

parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reuși să evite, să facă față. – Din fr. parer.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PARA1-

Element de compunere care înseamnă: a) „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive; b) (depr.) „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural. – Din ngr. pará, fr. para-.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PARA2-

Element de compunere care înseamnă „apără”, „contra” și servește la formarea unor substantive. – Din fr. para-.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PARÁ

vb. v. eschiva.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

PARÁ

s. v. ban.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

PARÁ

s. v. ban, monedă, piesă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

pará

vb., ind. prez. 1 sg. paréz, 3 sg. și pl. pareáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

pará

s. f., art. paráua, g.-d. art. parálei; pl. parále
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

A PAR//Á ~éz

tranz. (lovituri ale adversarului la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. /<fr. parer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

PARÁ ~le

f. 1) înv. Monedă măruntă egală cu a suta parte dintr-un leu. 2) înv. Monedă turcească de argint care a circulat și în Țara Moldovei. 3) Monedă divizionară iugoslavă egală cu a suta parte dintr-un dinar. 4) Ban de valoare neînsemnată. ♢ Nu face nici o ~ (chioară) sau nu face nici două ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costă nimic. A nu avea nici o ~ (sau lețcaie) chioară a nu avea nici un ban. A face pe cineva de două ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani în număr nedeterminat. ♢ Până într-o ~ până la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le a-i cere cuiva socoteală; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de preț; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.-D. paralei] /<turc. para
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

pára-

pref. – Subliniază ideea de repetiție obositoare: legi, paralegi (Jipescu); leșinuri, paraleșinuri (Stăncescu). Ngr. πάρα „mai mult”. Nu se folosește decît în repetarea cuvîntului simplu, ca în cazurile citate.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia para

pará (parále),

s.f. – 1. Veche monedă divizionară turcă, cu valoare de 2 aspri, 3 bani sau 1/40 dintr-un piastru. – 2. Monedă divizionară rom., valorînd 1/40 dintr-un leu vechi. – 3. Centimă. – 4. (Pl.) Bani. – Mr., megl. pară. Tc. para (Roesler 601; Șeineanu, II, 283; Loebel 74; Lokotsch 1626), din per. parä, cf. ngr. παρᾶ, alb., bg., sb. para. – Der. părălește, adv. (în numerar); părălet, s.n. (bănet); părăleală, s.f. (extorcare, pagubă); părăli, vb. (a jecmăni); paralîc, s.n. (bănet; mărunțiș); părăluță, s.f. (centimă, ban; bănuș, Bellis perennis).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia para

PARÁ

vb. I. tr. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului. ♦ (P. ext.) A face față, a evita. [< fr. parer].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia para

PARA-

Element prim de compunere savantă cu semnificația „în afara, pe lângă”, „contra”. {< fr., it. para-, cf. gr. para – lângă, vecin].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia para

PARÁ2

vb. tr. a evita o lovitură a adversarului; ♢ (p.ext.) a face față, a evita. (< fr. parer)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia para

PARA1-

elem. 1. „în afara, pe lângă”, „contra”. 2. (chim.) „derivat aromatic disubstituit”. 3. „a apăra, a proteja”. (< fr. para-, cf. gr. para, lângă)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia para

a face paralele

expr. a fi valoros / de preț.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia para

a lega paraua cu zece noduri

expr. a fi zgârcit.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia para

când o face plopul pere (și răchita micșunele)

expr. niciodată.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia para

HÁRA-PÁRA

s.f., adv. (Fam.; în expr.) A face (o) hara-para = a face, a provoca o învălmășeală, o vânzoleală; a face harcea-parcea. – Formație onomatopeică.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

hára-pára

adv., s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

PAR2, -Ă,

pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PAR1,

pari, s.m. 1. Bucată de lemn lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ♢ Loc adv. Cu parul = cu forța, silit. ♢ Expr. A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. 2. Cracă groasă de copac. ♢ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PAR

s. 1. prăjină, (pop.) prepeleac, (reg.) beldie, paliță, pătăchie, prăștinaș, prăștină, rudă, (Olt.) colvă, dârjală, (Transilv.) palțău, (înv.) șiric. (L-a lovit cu un ~.) 2. parmac, (înv. și pop.) pociumb, (pop.) șarampoi, (reg.) verdete, (Maram.) șaranț, (Maram., Transilv., Ban. și Olt.) șteamp, (Olt., Ban. și Transilv.) ștenap. (~ la un gard.) 3. v. stâlp.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

Par

≠ impar
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia para

par

s. m., pl. pari
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

par

adj. m., pl. pari; f. sg. páră, pl. páre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

PAR1 ~i

m. 1) Bucată din tulpina sau din ramurile mai groase ale unui copac, ascuțită la un capăt, care se bate în pământ, servind ca element de fixare sau de susținere. ♢ A i se apropia (sau a i se strânge) funia de (sau la) ~ v. FUNIE. 2) Băț gros folosit în diferite scopuri (ca pârghie, ciomag etc.). ♢ Cu ~ul în mod forțat; cu de-a sila. /<lat. palus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

PAR2 ~ă (~i, ~e)

(despre numere întregi) Care este divizibil cu doi. /<lat. par
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

par (pári),

s.m. – Băț, stîlp, nuia. – Mr., megl. par. Lat. pālus (Pușcariu 1260; Candrea-Dens., 1324; REW 6182), cf. alb. palë, it., sp. palo, fr. pieu, cat. pal, port. pao, ngr. παλοῦϰι. – Der. împăra, vb. (a bate pari; a trage în țeapă; refl., a se lovi, a se înțepa cu un par), pe care Candrea-Dens., 1325; Densusianu, Rom., XXXIII, 70 și DAR îl derivă direct din lat. impālāre; părui, vb. (a bate pari).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia para

PAR

adj. (Mat.; despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu doi. ♦ (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. [< lat. par].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia para

-PAR3(Ă)

elem. „care naște, care produce”. (< fr. -pare, cf. lat. parere, a zămisli)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia para

PAR2, -Ă

adj. (mat.; despre numere întregi, puteri etc.) divizibil cu 2. ♢ (despre funcții) care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. (< lat. par)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia para

PAR1-

pref. „prin”. (< fr. par)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia para

PARÁLE

s. pl. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

PÁRĂ2,

pere, s.f. 1. Fructul părului1. *Expr. A-i pica (sau a-i cădea cuiva) para în gură = a obține ceva fără efort, fără muncă. Nu plătește nici o pară putredă, se spune despre cineva sau ceva fără nici o valoare. 2. P. anal. Nume dat unor obiecte, unor piese tehnice etc. în formă de pară2 (1). – Lat. pira.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PÁRĂ1

s.f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ♢ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ♢ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PÁRĂ

s. v. bec, cartof, con.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

PÁRĂ

s. 1. v. flacără. 2. v. vâlvătaie. 3. v. dogoare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

páră

(fruct) s. f., g.-d. art. pérei; pl. pére
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

páră

(flacără) s. f., g.-d. art. párei
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

PÁRĂ1

f. 1) Ansamblu de flăcări apărut în procesul arderii în mediu aerian; văpaie. ♢ A se face foc și ~ a se înfuria. 2) Emanație fierbinte a unui izvor puternic de căldură; văpaie; dogoare. [G.-D. perei] /<sl. para
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

PÁRĂ2 pére

f. 1) Fruct al părului. ♢ A-i cădea (sau a-i pica) cuiva para în gură a obține ceva fără eforturi. Când va face plopul pere și răchita micșunele niciodată. 2) Obiect care are forma unui asemenea fruct. [G.-D. perei] /<lat. pira
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

páră

s.f. (pop.) 1. flacără, vâlvătaie, dogoare. 2. (fig.; înv.) tărie, intensitate. 3. (fig.; înv.) sentiment puternic; înflăcărare, chin sufletesc, dorință chinuitoare, foc. 4. (adv.; pe lângă verbul a roși) foarte intens, foarte tare. 5. (înv.) emanație puternică, exalație. 6. (înv.) sul de fum. 7. (reg.) trăznet. 8. (reg.) tăișul toporului.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia para

páră

s.f. – Flacără, flamă. – Mr. piră. Sl. para „fum, abur” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 243), cf. bg., sb., cr., pol. para „abur”, cf. și opări. Schimbul semantic, destul de ciudat, nu a fost explicat; dar pare să fie sl., cf. pîrli. De asemeni, este posibilă o încrucișare cu păli „a arde”, cf. ceh. pala „flacără”.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia para

părá,

par, vb. I (înv.) a (se) apăra.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia para

PĂREÁ,

par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ♢ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ♢ Loc. adv. Pare că = parcă1. ♢ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș. ♦ Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PĂREÁ

vb. 1. a arăta, a semăna. (~ a fi mai mult o proză versificată.) 2. a crede, a-și imagina, a-și închipui, a i se năzări, (înv. și pop.) a i se năluci. (Ți s-a ~ numai că l-ai văzut.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

păreá

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. par, 2 sg. pari, 1 pl. părém; conj. prez. 3 sg. și pl. páră; ger. părând; part. părút
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

A PĂREÁ par

intranz. 1) A avea aparența; a fi în aparență; a se arăta. Pari bolnav. 2) v. A SE PĂREA. /<lat. parere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

A SE PĂREÁ

pers. 3 se páre intranz. (de regulă, urmat de o propoziție introdusă prin conjuncția că) A face impresia; a se crea aparența. Mi se pare că plouă. Cum ți se pare? /<lat. parere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

păreá (par, – rút),

vb. – A da impresia, a crea iluzia, a avea aerul. – Mr. (am)par, (am)părui, păreare. Lat. pārēre (Pușcariu 1261; Candrea-Dens., 1331; REW 6235), cf. it. parere, prov. parer, v. fr. paroir, sp., port. parecer. – Der. părere, s.f. (opinie, aviz; iluzie, viziune, fantasmă); părelnic, adj. (imaginar, fictiv); parcă (var. ortografică par’că), adv. (s-ar zice, s-ar crede, într-o măsură, cam), în loc de pare că, cf. calabr. parca; dispărea, vb. (a pieri), format după fr. disparaître; dispariție, s.f. (pieire), din fr. disparation; compărea, vb., după fr. comparaître; comparent, adj. (care compare); comparați(un)e, s.f. (prezentare).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia para

PẤRĂ,

pâre, s.f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PẤRĂ,

pâre, s.f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PÂRĂ

s. v. acțiune, acuzare, acuzație, animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cauză, ceartă, cleveteală, clevetire, clevetit, conflict, defăimare, denigrare, denunț, denunțare, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discreditare, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învinovățire, învinuire, învrăjbire, judecată, litigiu, neînțelegere, plângere, ponegreală, ponegrire, proces, reclamație, șoaptă, vrajbă, zâzanie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

PÂRĂ

s. v. acțiune, acuzare, acuzație, animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cauză, ceartă, cleveteală, clevetire, clevetit, conflict, defăimare, denigrare, denunț, denunțare, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discreditare, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învinovățire, învinuire, învrăjbire, judecată, litigiu, neînțelegere, plângere, ponegreală, ponegrire, proces, reclamație, șoaptă, vrajbă, zâzanie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

pâră

s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

pâră

s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

PÂR//Ă ~e

și ~i f. 1) Informare a unor organe sau persoane în drept despre comiterea unei infracțiuni; denunț. 2) înv. Proces judiciar. [G.-D. pârei] /v. a pârî
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

PÂR//Ă ~e

și ~i f. 1) Informare a unor organe sau persoane în drept despre comiterea unei infracțiuni; denunț. 2) înv. Proces judiciar. [G.-D. pârei] /v. a pârî
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para

PÂRÎ́,

pârăsc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absol.) 1. A se plânge de faptele cuiva; a reclama. ♦ A acuza, a învinui. ♦ A da pe față în mod răutăcios faptele cuiva, adesea exagerând sau mințind; a vorbi de rău; a denunța. 2. (Înv.) A da pe cineva în judecată, a intenta (cuiva) proces. – Din sl. p(ĩ)rĕti.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia para

PÂRÎ

vb. v. denunța.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

PÂRÎ

vb. v. certa, învrăjbi, judeca, supăra.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia para

pârî́

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârăsc, imperf. 3 sg. pârá; conj. prez. 3 sg. și pl. pâráscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia para

A PÂR//Î ~ăsc

tranz. A prezenta ca vinovat de înfăptuirea unor acțiuni reprobabile ținute în taină, dând în vileag, cu intenții rele (în fața unor persoane sau organe oficiale); a denunța; a declara. /<sl. p[â]rĕti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia para
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar