definiția put definiție dex

put

găsește rime pentru put
Cuvinte apropiate: aut, but, cut, lut, mut, nut, pat, pât, pet, plut, pot, pst, pu, pub, puc, pud, puf (s.n.), puf (s.m.), pui (vb.), pui (s.m.), puit, pul, pult, pun, punt (s.m.), punt (s.n.), pup (s.n.), pup (s.m.), pur, pus, puș, pută, puț, rut, șput, șut, tut, ut

a cădea din lac în puț

expr. a avea parte de o neplăcere încercând să evite o alta mai mică.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia put

din lac în puț

expr. dintr-o situație critică într-alta și mai critică; din rău în mai rău.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia put

PUȚ,

puțuri, s.n. 1. Groapă cilindrică sau pătrată, adesea cu pereții pietruiți sau cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea cu apă potabilă; fântână. ♢ Puț absorbant = groapă făcută în locuri necanalizate, pentru a permite scurgerea apelor uzate până la un strat permeabil care să le absoarbă. Puț colector = puț în care se adună apele captate prin mai multe puțuri sau drenuri. 2. Săpătură într-o mină care leagă zăcământul cu suprafața sau cu o galerie principală și care servește la extracție, la aeraj sau la pătrunderea personalului în mină. ♦ Gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului. – Lat. puteus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia put

PUȚ

s. 1. v. fântână. 2. v. sondă. 3. (reg.) șaht. (~ de mină.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia put

puț

s. n., pl. púțuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia put

PUȚ ~uri

n. 1) Groapă adâncă (cu pereții pietruiți sau betonați), săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă, pentru alimentarea cu apă potabilă; fântână. 2) Săpătură într-o mină care servește drept cale de transport pentru mineri și materiale și ca mijloc de aerisire. 3) Gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului. /<lat. puteus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia put

puț!

interj. (reg.) strigăt cu care se asmut câinii asupra cuiva.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia put

puț (púțuri),

s.n. – Fîntînă. – Mr. puț, istr. put. Lat. pŭteus (Pușcariu 1415; Candrea-Dens., 1490; REW 6877), cf. it. pozzo (sard. puzzu), prov. pous, fr. puits, cat. pou, sp. pozo, port. poço, alb. pus (Philippide, II, 652). – Der. puțar, s.m. (fîntînar; muncitor la o sondă de țiței), pe care REW 6873 îl derivă direct din lat. putearius.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia put

PUȚÍ,

put, vb. IV. Intranz. A răspândi un miros greu, neplăcut; a mirosi urât. ♢ Expr. A puți locul sub cineva sau a-i puți cuiva urma, se spune despre cineva foarte leneș. A puți a pustiu = a fi gol. Nici nu pute, nici nu miroase = nu-i nici bun, nici rău; e așa și-așa. Parcă îi tot pute ceva, se spune despre cel care este mereu nemulțumit. A-i puți a... = a simți miros de... ♦ Fig. (Fam.; urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A avea ceva în cantitate mare, a fi plin de... Pute piața de mere. – Lat. *putire (= putere).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia put

PUȚÍ

vb. a duhni, a mirosi, (prin Mold.) a se auzi, (Mold.) a duhli, (înv.) a duhori. (~ a băutură.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia put

puțí

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. put, imperf. 3 sg. puțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pútă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia put

A PUȚÍ put

intranz. 1) A emana un miros urât; a mirosi urât. 2) pop. A fi semne că are sau va avea loc. Pute a bătaie. ♢ Pute a pustiu se spune despre ceea ce este gol (camere, buzunare, pungi etc.). 3) fig. fam. A fi plin peste măsură; a fi supraîncărcat. Pute piața de legume. /<lat. putere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia put

puțí (put, puțít),

vb. – A mirosi urît. – Megl. put(puțos), ambuțiri. Lat. *putῑre în loc de putēre (Pușcariu 1414; REW 6876), cf. it. putire (Prati 803), prov., cat. pudir; fr. puer (‹ v. fr. puir). – Der. apuțit, s.n. (înv., miros); pucios, adj. (urît mirositor), probabil în loc de *puțicios, cf. v. it., pist. puzzoso; pucioasă, s.f. (sulf), în loc de piatră pucioasă (după Pușcariu 1394 și Candrea de la un lat. *puteōsa; puciocnă (var. pucio(a)gnă), s.f. (plantă, Bifora radians); împuți, vb. (a răspîndi un miros greu; refl., a începe să miroasă urît, a se putrezi; refl., a se băși); împuțiciune, s.f. (duhoare, putoare; lene); împuțit, adj. (puturos; stricat; leneș). – Cf. putoare.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia put

PÚȚUL

s. art. v. pegas.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia put
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar