Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția rostogolul definiție dex
rostogolul
găsește rime pentru
rostogolul
de-a rostogólul
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia rostogolul
ROSTOGÓL,
(
I
)
rostogoluri
,
s.n., (
II
) s.m.
I.
S.n.
1.
(
Adesea
fig.)
Mișcare
de
rostogolire
. ♢
Loc
. adv.
De-a rostogolul
sau (pop.)
de-a
rostogol
= rostogolindu-se, dându-se
peste
cap
.
2.
Pantă
cu
înclinare
mare
într-o
mină
, care
permite
transportarea
materialului
prin
simplă
alunecare
sau
rostogolire
, sub
acțiunea
greutății
proprii
.
II.
S.m.
Plantă
erbacee
meliferă
din
familia
compozeelor
, cu
tulpina
dreaptă
, cu
frunze
lanceolate
,
păroase
și
flori
albe
(
Echinops
sphaerocephalus
).
–
Et
.
nec
. Cf.
rotocol
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia rostogolul
ROSTOGÓL
s.
(
BOT
.)
1.
(
Echinops
sphacrocephalus
)
scai
,
scaiete
, (
reg
.)
arici
,
căpățânoasă
,
măciuca
-
ciobanului
.
2.
(
Carex
carryophyllea
)
(Bucov.)
rogojel
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia rostogolul
ROSTOGÓL
s. v.
ciurlan
,
salcicorn
,
săricică
,
scaiul
-
dracului
,
tătarnică
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia rostogolul
rostogól
(
plantă
) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia rostogolul
rostogól
(
mișcare
,
pantă
) s. n., pl.
rostogóluri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia rostogolul
ROSTOGÓL
1
~uri
n
. 1)
Mișcare
de
rotire
în
jurul
axei
proprii
. ♢
De-a ~ul
rostogolindu-se; dându-se
peste
cap
. 2)
Pantă
înclinată
într-o
mină
, care
servește
la
transportarea
materialului
extras
prin
rostogolire
sau prin
alunecare
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia rostogolul
ROSTOGÓL
2
m
.
Plantă
erbacee
meliferă
, cu
tulpina
erectă
,
frunze
păroase
și
flori
albe
, care
crește
prin
locuri
uscate
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia rostogolul
rostogól (rostogóluri),
s.n. –
1.
Plasă
de
pescuit
. –
2.
Întoarcere
,
rotire
. –
3.
Răsturnare
în
aer
. –
4.
Plante
(
Echinops
sphaerocephalus
, E.
commutatus
). – Var.
răstogol, răstăgol,
sensul
1
prostogol,
prostovol
, rostofol.
Origine
incertă
.
Probabil
din
rotocol
,
der.
expresiv
de la
roată
,
contaminat
cu
răstăvăli
‹
tăvăli
; cu
sensul
1 s-a
contaminat
cu o
rădăcină
sl. cf.
prostire
.
Der. din sl. (
răs
-
și bg.
tărkaljam,
după Weingand,
Jb.,
XIII, 109 și Tiktin) pare mai
puțin
probabilă
. – Der.
rostogoli
,
vb. (a se
întoarce
; refl., a se
roti
), cf. mr.
arustugulescu, arustugulire
;
rostogoleală,
s.f. (
întoarcere
,
rotire
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia rostogolul
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK