definiția sfarsita definiție dex

sfarsita

găsește rime pentru sfarsita

SFÂRȘÍT1

s.n. 1. Faptul de a (se) sfârși; partea care sfârșește sau cu care se sfârșește ceva; moment final; fine. ♢ Loc. adj. Fără sfârșit = care nu se termină sau pare că nu se va termina niciodată. ♢ Loc. adv. În sfârșit = în cele din urmă, în fine. La sfârșit = la urmă. ♢ Expr. A face (sau a pune) sfârșit = a face să înceteze, a termina. A lua sfârșit = a se termina, a se isprăvi. 2. Moarte. ♢ Expr. A-și da sfârșitul (sau obștescul sfârșit) = a muri. 3. (Înv.) Scop, țintă. [Var.: (reg.) fârșít s.n.] – V. sfârși.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia sfarsita

SFÂRȘÍT2, -Ă,

sfârșiți, -te, adj. 1. Care a fost dus până la capăt; terminat. 2. Care a fost epuizat, consumat. 3. Istovit peste măsură, cu puterile sleite. – V. sfârși.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia sfarsita

SFÂRȘÍT

s. 1. v. terminare. 2. v. capăt. 3. v. încheiere. 4. încheiere, (înv.) istov. (După ~ul nunții.) 5. încetare, terminare, (înv. și reg.) spargere, spart. (După ~ul horei.) 6. (înv.) săvârșenie. (~ul zilei.) 7. final, urmă. (A venit abia la ~.) 8. deznodământ, soartă. (~ul bătăliei s-a decis.) 9. deznodământ, epilog, final, încheiere, (livr.) fine. (~ul acțiunii unui roman.) 10. coadă, fine. (Poanta e plasată la ~.) 11. consumare, epuizare, isprăvire, sfârșire, terminare. (~ul tuturor proviziilor.) 12. (fig.) apus. (A ajuns la ~ul vieții.) 13. v. moarte.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia sfarsita

SFÂRȘÍT

adj. 1. v. isprăvit. 2. v. extenuat. 3. v. lihnit.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia sfarsita

Sfârșit

≠ început, introducere, nesfârșit
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia sfarsita

sfârșít

s. n., pl. sfârșíturi (și: sfârșíte în loc. pe ~)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia sfarsita

SFÂRȘÍT ~uri

n. 1) Partea cu care se termină sau se încheie ceva. ~ul drumului. ♢ În ~ în cele din urmă. La ~ la urmă. A se apropia de ~ a fi aproape pe terminate. Fără ~ a) care nu se termină niciodată; b) mereu; întruna; tot timpul. 2) Element morfologic variabil care se adaugă la tema cuvintelor flexibile pentru a exprima forme sau paradigme flexionare; terminație; desinență. 3) Stingere din viață; moarte. ♢ A-și da obștescul ~ a muri. /v. a sfârși
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia sfarsita
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar