Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția sti definiție dex
sti
găsește rime pentru
sti
Cuvinte apropiate:
sati
,
săi
,
sâi
,
si
,
sii
,
siti
,
soi
,
soi
,
soi
,
st
,
sta
,
stai
,
stei
,
stic
,
stih
,
stil
,
stil
,
stip
,
stir
,
stiu
,
stoi
,
stu
,
stui
,
sui
,
ști
,
ti
,
uti
nu-știu-cé
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sti
ȘTI
,
știu
, vb.
IV
.
I. 1.
Tranz și intranz. (
Folosit
și absol.) A avea
cunoștință
(de...), a fi
informat
(în
legătură
cu...), a
cunoaște
. ♢
Loc
. adv.
Pe
știute
= în
cunoștință
de
cauză
.
Pe
neștiute
=
a)
fără
să-și
dea
seama
;
b)
în
ascuns
, pe
furiș
,
tiptil
. ♢ Expr. (Tranz., absol.)
Nu
știu
, n-
am
văzut
=
sunt
cu
totul
străin
de ceva, nu
am
idee
de
nimic
.
Știu
eu
(sau
știi
tu
etc.)
ce
știu
(sau
știi
etc.) sau
las' că
știu
eu
, se
spune
pentru
a
arăta
că cineva
cunoaște
bine
o
situație
și că nu
poate
fi
indus
în
eroare
.
Știi
ce?
sau
știi
ceva?,
știi
una
?
=
fii
atent
la ce-ți
spun
,
ascultă
ceea ce
am
să-ți
spun
.
(
Numai
)
Dumnezeu
știe
sau
știe
Dumnezeu
, se
spune
pentru
a
sprijini
o
afirmație
sau o
negație
.
Dumnezeu
(mai)
știe
sau
dracul
(mai)
știe
, se
spune
pentru
a
exprima
o
nedumerire
,
neputința
de a
preciza
sau de a
explica
ceva, o
nesiguranță
. (Intranz.)
A-i ști
(cuiva)
de
urmă
= a ști unde se
află
cineva.
Pe cât
(sau
după cât
)
știu
= după
informațiile
pe care
le
am
.
2.
Tranz. A
lua
cunoștință
de...; a
afla
, a
auzi
.
3.
Tranz. A
cunoaște
pe cineva (din toate
punctele
de
vedere
). ♦ Refl. A se
cunoaște
pe
sine
, a avea
cunoștință
că este într-un
anumit
fel
; a se
vedea
într-un
anumit
fel
. ♦ Refl. recipr. A se
cunoaște
unul
pe
altul
; a avea
legături
de
prietenie
.
4.
Intranz. A ține
seamă
de ceva, a
lua
în
considerație
; a avea
teamă
sau
respect
de cineva. ♦ Tranz. A
recunoaște
pe cineva sau ceva
drept
... ♦ A avea
parte
de ceva, a se
bucura
de ceva.
5.
Intranz. A se
interesa
de..., a se
îngriji
de...
II.
Tranz.
1.
A
poseda
cunoștințe
sistematice
într-un
domeniu
, a
stăpâni
o
știință
, o
artă
etc. ♢ Expr.
A ști
carte
= a ști să
scrie
și să
citească
;
p. ext.
a avea
cunoștințe
temeinice
într-un
domeniu
, a fi
învățat
.
A ști pe de
rost
(sau
pe
dinafară
, ca pe
apă
, ca
apa
, ca pe
Tatăl
nostru
) = a
putea
reproduce
întocmai
, din
memorie
,
fără
greșeală
. ♦ A
vorbi
și a
înțelege
o
anumită
limbă
. ♦ A se
pricepe
să
facă
ceea ce
trebuie
, a avea
îndemânarea
,
abilitatea
necesară
într-o
anumită
împrejurare
. ♢ Expr.
A nu (mai) ști ce să (se) mai
facă
= a nu mai
găsi
nici o
soluție
pentru
a
ieși
dintr-o
încurcătură
.
A nu mai ști ce să
facă
de...
= a fi
copleșit
de...
A nu ști de unde s-o
apuce
= a nu se
pricepe
de unde să
înceapă
un
lucru
. (Absol.)
Știu
eu?
exprimă
o
îndoială
, o
nesiguranță
, o
șovăire
.
2.
A
putea
, a fi în
stare
să
facă
ceva; a fi
apt
pentru
ceva. ♦ A fi
hotărât
să
facă
ceva. ♢ Expr.
A nu ști ce
vrea
= a nu
putea
lua
o
hotărâre
, a fi
nedecis
; a
șovăi
.
3.
A ține
minte
, a-și
aminti
.
4.
A-și da
seama
, a
înțelege
, a
pricepe
. ♢ Expr.
A nu (
prea
) ști
multe
= a
riposta
îndată
(la
provocarea
cuiva).
Mai
știi
sau
mai
știu
(și) eu, mai
știi
păcatul
, de unde
știi
!?
= se
prea
poate
, nu
poți
fi
sigur
că nu e
așa
.
Nu
știu
cum
= în
mod
inexplicabil
.
A fi nu
știu
cum
= a fi
ciudat
,
bizar
.
A-i fi
(cuiva)
nu
știu
cum
să...
= a-i fi (cuiva)
greu
sau
penibil
să... (
Substantivat
)
Un nu
știu
cum
sau
un nu
știu
ce
= ceva
nelămurit
;
farmec
deosebit
,
nedefinit
. (Intranz.)
A nu ști de
glumă
= a fi
supărăcios
.
5.
A
prevedea
. ♦ A
presupune
, a
bănui
.
6.
A avea
certitudinea
, a fi
sigur
de ceva. ♢ Expr.
Să
știu
(
bine
) că...
sau
de-
aș
ști că...
=
chiar
dacă
... ♦ Refl. impers. A fi
lucru
bine
cunoscut
. – Lat.
scire
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia sti
ȘTI
vb.
1.
a
afla
, a
auzi
, (înv. și pop.) a
oblici
.
(Să ~ cu
toții
ce-ai
făcut
.)
2.
v.
dumeri
.
3.
v.
cunoaște
.
4.
a
cunoaște
, a
poseda
, a
stăpâni
.
(~
trei
limbi
străine
.)
5.
a
cunoaște
, a
înțelege
, a
pricepe
.
(~
franceza
?)
6.
a avea, a
găsi
, a
poseda
.
(~ eu
soluția
problemei
.)
7.
v.
afla
.
8.
a
cunoaște
, (
astăzi
rar
) a
pricepe
.
(Nu ~
încă
secretul
?)
9.
a (se)
cunoaște
.
(Ne ~ de
mici
;
îl
~ ca pe un
cal
breaz
.)
10.
v.
recunoaște
.
11.
v.
bănui
.
12.
a-și
aminti
.
(~
cum
erai
acum
doi
ani
?)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia sti
ști
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
știu
, 2 sg.
știi
,
3 sg.
știe
,
imperf. 3 sg.
știá
,
perf. s. 1 sg.
știúi
,
3 sg.
știú
,
3 pl.
știúră
;
ger
.
știínd
;
part
.
știút
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sti
A ȘTI știu 1.
tranz.
1)
(
aspecte
ale
vieții
materiale
sau
spirituale
)
A
poseda
în
memorie
pe
baza
experienței
sau a
studiului
; a
cunoaște
.
~
obiceiurile
.
*
~
carte
a) a ști să
scrie
și să
citească
; b) a
poseda
cunoștințe
temeinice
; a fi
erudit
.
~ pe din
afară
a
cunoaște
foarte
bine
.
~ pe de
rost
a
putea
reproduce
din
memorie
. 2) (
informații
curente
)
A
deține
,
aflând
de la cineva sau de
undeva
.
~
vestea
.
*
Pe cât
(sau
după cât
)
știu
potrivit
informațiilor
de care
dispun
.
A nu ~ nici cu
spatele
a nu
bănui
nimic
. 3)
(
persoane
)
A
cunoaște
din
diferite
puncte
de
vedere
.
Îl
știu
din
tinerețe
. 4)
(
meserii
,
acțiuni
etc.)
A
stăpâni
,
având
deprinderi
practice
.
~
cizmăria
.
5)
(
urmat
de o
propoziție
completivă
) A
pătrunde
cu
mintea
; a
înțelege
; a
cunoaște
; a
pricepe
. *
Nu
știu
cum
inexplicabil
;
ciudat
.
Nu
știu
cine
cineva.
Nu
știu
ce
ceva.
Mai
știi
(
păcatul
)
tot ce e
posibil
; nu este
exclus
.
A-i fi (cuiva) nu
știu
cum
se
spune
,
când
cineva se
simte
stânjenit
. 6)
(
fapte
sau
evenimente
viitoare
)
A
întrevedea
prin
deducție
.
Știu
ce
mă
așteaptă
.
2.
intranz. (
urmat
de un
complement
cu
prepoziția
de
)
1) A
deține
informații
curente
.
~ de
sosirea
lui.
*
A (nu)-i ~ cuiva de
urmă
a (nu) fi
informat
despre
aflarea
cuiva
undeva
.
A nu-i mai ~ (cuiva nici) de
nume
a) a nu avea nici o
informație
despre
cineva; b) a da pe cineva
uitării
.
A (nu) ~ de
glumă
a (nu) avea
simțul
umorului
.
A (nu) ~ de
frică
a (nu) se
teme
.
A (nu) ~ de
frica
cuiva
a (nu) da
ascultare
cuiva. 2) A ține
seamă
(de ceva sau de cineva).
~ de
lege
.
/
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sti
A SE ȘTI ne știm
intranz.
A
deține
informații
unul
despre
altul
; a fi
cunoscut
; a se
cunoaște
.
Se
știu
din
copilărie
.
/<lat.
scire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sti
ști (-íu, -iút),
vb. – A avea
cunoștință
, a
cunoaște
. – Mr.
știu
,
știut
,
știre
, megl.
știu
,
știri
,
istr.
știwu.
Lat.
scῑre
(
Diez
, I, 365; Pușcariu 1648; REW 7722), cf. logud.
iskire
(Wagner 112) și
știință
.
– Der.
știre
, s.f. (
știință
, cunoștință:
notiță
,
aviz
;
cunoaștere
,
preocupare
);
știrici
,
vb. (a
căuta
, a
cerceta
, a
iscodi
; a
comunica
, a
face
să se
știe
) în Trans. și
Banat
de la
știre
cu suf.
expresiv
;
știut
,
adj. (
cunoscut
;
faimos
;
expert
,
experimentat
);
neștiut
,
adj. (
ignorant
);
știutor
,
adj. (care
știe
);
neștiutor
,
adj. (
ignorant
);
atotștiutor
,
adj. (care
le
știe
pe toate);
știutură
,
s.f. (
cunoaștere
), înv.;
neștire
,
s.f. (
inconștiență
).
Expresia
nu
știu
, cînd nu
poartă
accent
stilistic
se
abreviază
de
regulă
nuș
’
, cel
puțin
în Munt.,
nuș
cu ce
‹
nu
știu
cu
cine
. De
aici
niște
, pron. indef. (
unii
, unele,
anumiți
,
anumite
, cîțiva, cîteva) în
loc
de
nuș
’ce
, REW 5899;
neștine
(var.
neșcine, nușcine
), pron. indef. (
oarecare
);
nescit
(var.
neschit
), adv. (ceva);
niscai
(var.
niscaiva
,
nescai
, nescare, niscare
), pron. indef. (ceva,
unii
). Toate
aceste
comp., sau cel
puțin
unele
dintre
ele
ar
putea
conduce
direct
la lat.,
respectiv
la
nescio quid, nescio quem, nescio quantum, nescio qualem
;
dar
această
ipoteză
poate
nu este
necesară
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia sti
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK