Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția suprafetei definiție dex
suprafetei
găsește rime pentru
suprafetei
SUPRAFÁȚĂ,
suprafețe
,
s.f.
1.
Partea
exterioară
sau de
deasupra
a unui
corp
;
față
. ♦ Fig.
Exterior
,
aparență
. ♢
Loc
. adj.
De
suprafață
= care nu are
profunzime
;
superficial
.
♢
Loc
. adv.
La
suprafață
=
fără
a
pătrunde
în
esența
lucrurilor
, în
mod
superficial
.
2.
Întindere
delimitată
considerată
sub
raportul
lungimii
și
lățimii
. ♦ (Geom.)
Arie
limitată
de o
linie
închisă
(
frântă
sau
curbă
)
măsurată
în
unități
la
pătrat
. –
Supra
- +
față
(după fr.
surface).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia suprafetei
SUPRAFÁȚĂ
s.
1.
(
MAT
.)
(înv.)
surfață
.
2.
(GEOM.)
suprafață
plană
v.
plan
;
suprafață
sferică
v.
sferă
.
3.
întindere
,
mărime
.
(~ unui
loc
.)
4.
v.
cuprins
.
5.
v.
regiune
.
6.
față
,
întindere
,
întins
, (înv.)
surfață
.
(Pe ~
mării
, a
câmpiei
.)
7.
v.
zonă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia suprafetei
suprafáță
s. f. (
sil
. -
pra
-), pl.
supraféțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia suprafetei
SUPRAF//ÁȚĂ ~éțe
f.
1)
Partea
de
deasupra
a unui
corp
.
~
ața
Pământului
. La ~
ața
apei
.
♢
La ~
a) în
partea
exterioară
; b)
fără
a
pătrunde
în
esența
lucrurilor
; în
mod
superficial
.
De ~
care este
lipsit
de
profunzime
;
superficial
. 2)
fig.
Partea
de
dinafară
a unui
lucru
;
aparență
;
exterior
. 3)
Figură
geometrică
formată
prin
deplasarea
unei
linii
;
arie
.
~
arabilă
. ~
ața
unui
triunghi
.
♢
~ de
recepție
teritoriu
pe care își
adună
apele
un
bazin
, un
râu
, un
lac
sau o
mare
. [G.-D.
suprafeței
] /
supra
- +
față
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia suprafetei
suprafáță (-țe),
s.f.
Exterior
,
întindere
.
Traducere
din lat.
superficies
sau din fr.
surface,
adaptat
la
față
.
– Der.
superficial
,
adj., din fr.
superficiel;
superficialitate
,
s.f., din fr.
superficialité.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia suprafetei
SUPRAFÁȚĂ,
suprafețe
, s.f.
1.
Partea
exterioară
sau de
deasupra
a unui
corp
;
față
. ♢
Loc
. adv.
La
suprafață
=
fără
a
pătrunde
în
esența
lucrurilor
, în
mod
superficial
.
2.
Întindere
nelimitată
(de
teren
, de
pădure
etc.)
considerată
sub
raportul
lungimii
și
lățimii
,
măsurată
în
unități
la
pătrat
. ♢
Suprafață
de
respirație
=
suprafață
pulmonară
care dă
capacitatea
respiratorie
. ♦ (Geom.)
Arie
2
limitată
de o
linie
închisă
(
frântă
sau
curbă
)
măsurată
în
unități
la
pătrat
. – Din
supra
-
+
față
(după fr.
surface
).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia suprafetei
SUPRAFÁȚĂ
s.f.
1.
Față
,
parte
exterioară
a unui
corp
.
2.
Întindere
delimitată
(de
teren
, de
pădure
) etc. ♦ (
Geom.
)
Arie
limitată
de o
linie
închisă
,
măsurată
în
unități
de
măsură
speciale
. [<
supra
-
+
față
, după fr.
surface
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia suprafetei
SUPRAFÁȚĂ
s. f.
1.
față
,
parte
exterioară
a unui
corp
. 2.
întindere
delimitată
(de
teren
, de
pădure
) etc. 3. (
mat
.)
arie
limitată
de o
linie
închisă
. (după fr.
surface
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia suprafetei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK