definiția viola definiție dex

viola

găsește rime pentru viola
Cuvinte apropiate: ciolă, fiola, fiolă, hiolă, iolă, vielă, viglă, vilă, viodă, viol, viola, violat, violă, viplă, virolă, vișlă

VIOLÁ

vb. 1. a batjocori, a necinsti, a silui, (Transilv.) a căzni, (înv.) a rușina, a sili, a spurca, (fig.) a pângări. (A ~ o femeie.) 2. a forța, a sparge, a strica, (înv.) a silnici. (A ~ încuietoarea ușii.) 3. v. profana. 4. v. contraveni.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

violá

vb. (sil. vi-o-), ind. prez. 1 sg. violéz, 3 sg. și pl. violeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

A VIOL//Á ~éz

tranz. 1) (legi, angajamente, dispoziții) A nesocoti, comițând o abatere; a încălca. 2) (obiecte bine închise) A deschide cu forța; a forța. 3) (lucruri sau ființe considerate sacre) Asupune unui sacrilegiu; a pângări; a profana. 4) (persoane de sex feminin) A supune unui viol; a necinsti; a silui; a batjocori. [Sil. vi-o-] /<fr. violer, lat. lat. violare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia viola

VIOLÁ

vb. I. tr. 1. A nu respecta, a călca o lege, o dispoziție. 2. (Jur.) A intra, a pătrunde (undeva) cu forța; a forța. ♦ A profana. 3. A silui, a necinsti (o fată, o femeie). [Pron. vi-o-. / cf. fr. violer, lat. violare].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia viola

VIOLÁ

vb. tr. 1. a încălca, a nesocoti o lege, un angajament, un drept. 2. (jur.) a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. 3. a silui, a necinsti (o fată, o femeie). ♢ a profana. 4. (fig.) a ~ conștiința = a impune prin forță unele idei. (< fr. violer, lat. violare)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia viola

PANSEÁ,

pansele, s.f. Numele a două plante erbacee decorative din familia violaceelor: a) plantă cu tulpina mică, cu frunze late, ovale, cu flori nemirositoare, având cinci petale inegale de culori variate; panseluță (Viola wittrockiana); b) plantă cu frunze ovale și cu flori cu petale mari, rotunjite și variat colorate (Viola tricolor). – Din fr. pensée.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia viola

PANSEÁ

s. (BOT.) 1. (Viola tricolor) panseluță, (pop.) catifeluță, (reg.) puizea, trei-frați-pătați. 2. (Viola wittrockiana) panseluță, (reg.) barba-împăratului, gușa-găinii, trei-frați-pătați.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

panseá

s. f., art. panseáua, g.-d. art. pansélei; pl. panséle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

PANS//EÁ ~éle

f. 1) Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile ei cu petale mari, catifelate, de diferite culori; catifeluță. 2) Floare a acestei plante. /<fr. pensée
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia viola

TĂMÂIOÁRĂ,

tămâioare, s.f. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor: a) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii (Viola jooi); b) toporaș. – Tămâie + suf. -ioară.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia viola

TĂMÂIOÁRĂ

s. v. spanac-porcesc, tămâiță, tătăișă, toporaș, violetă, viorea, zmeoaie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

TĂMÂIOÁRĂ

s. (BOT.) 1. (Viola jooi) (reg.) micșunea, toporași (pl.), viorea. 2. (Viola hirta) (reg.) toporaș.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

tămâioáră

s. f., g.-d. art. tămâioárei; pl. tămâioáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

TREI-FRÁȚI

s. (BOT.; Viola saxatilis) (reg.) micșunele-gălbioare (pl.).
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

TREI-FRÁȚI

s. v. trifoiște, unghia-păsării.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

trei-fráți

(bot.) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

TREI-FRAȚI-PĂTÁȚI

s. (BOT.) 1. (Viola hortensis) (reg.) barba-împăratului. 2. (Viola tricolor) (reș.) micșunea.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

TREI-FRAȚI-PĂTÁȚI

s. v. pansea, panseluță, unghia-păsării.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

trei-fráți-pătáți

(bot.) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

ÚNGHIE,

unghii, s.f. 1. Lamă cornoasă care crește pe partea de deasupra a ultimei falange a degetelor de la mâini și de la picioare, la om. ♦ Expr. A reteza (sau a tăia) cuiva din unghii = a înfrâna obrăznicia cuiva; a pune la punct pe cineva. A pune (cuiva) unghia în gât = a constrânge pe cineva să răspundă urgent unei obligații. A-și pune unghia în gât = a face orice pentru atingerea unui scop. A-și arăta unghiile a deveni agresiv. ♦ Substanță cornoasă formată la vârfurile degetelor de la picioarele animalelor și păsărilor; p. ext. gheară. 2. Compuse: unghia-găii sau unghia-găinii = plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori galbene-verzui, dispuse în ciorchini (Astragalus glycyphyllos); unghia-păsării = plantă erbacee cu flori albastre și cu petala inferioară prelungită în formă de pinten, pătată cu galben (Viola declinata). 3. Fiecare dintre cele două instrumente, în formă de pârghie, pentru ridicat și lăsat coșul lesei la pescuit. – Lat. ungla (= ungula).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia viola

ÚNGHIE

s. v. gheară.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

ÚNGHIE

s. 1. (ANAT,) copită. (~ calului.) 2. (MED.) unghie incarnată = onixis. 3. (BOT.) unghia-păsării (Viola declinata) = (reg.) micșunele-de-munte (pl.), panseluțe-de-munte (pl.), trei-frați, trei-frați-pătați.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

únghie

s. f. (sil. -ghi-e), art. únghia (sil. -ghi-a), g.-d. art. únghiei; pl. únghii, art. únghiile (sil. -ghi-i-)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

ÚNGHI//E

~i f. 1) (la om) Placă cornoasă subțire, care acoperă partea de deasupra a capătului degetelor. ♢ A reteza (sau a tăia) cuiva ~ile a reduce posibilitățile de acțiune (agresive) ale cuiva. A-și mânca ~ile a regreta amarnic o imprudență comisă. A-și mânca și de sub ~ a fi foarte zgârcit. Nici cât îi negru sub ~ deloc. A pune cuiva ~a în gât a sili pe cineva să-și îndeplinească obligația. 2) (la păsări și la animale) Parte cornoasă și încovoiată a degetelor; gheară. 3): ~a-găii plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, având frunze compuse, flori galbene-verzui și fructe păstăi. ~a păsării plantă erbacee de pădure cu tulpină culcată, având frunze rotund-cordate și flori albastre, solitare, în formă de pinten. 4) Pârghie cu care se manevrează leasa de pescuit. [G.-D. unghiei; Sil. -ghi-e] /<lat. ungla
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia viola

VIÓLĂ1

, viole, s.f. Instrument muzical cu coarde, mai mare decât vioara, acordat cu o cvintă mai jos decât vioara și având sunete mai grave decât aceasta; alto. [Pr.: -vi-o-] – Din it. viola, fr. viole.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia viola

VIÓLĂ2,

viole, s.f. (Bot.) 1. Toporaș. 2. Compus: violă-de-noapte (sau -de-primăvară) = nopticoasă. [Pr.: vi-o-] – Din lat. viola.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia viola

VIÓLĂ

s. (MUZ.) alto.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

VIÓLĂ

s. v. toporaș, violetă, viorea.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

viólă

(instrument, plantă) s. f. (sil. vi-o-), g.-d. art. viólei; pl. vióle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

VIÓL//Ă1 ~e

f. Instrument muzical asemănător cu vioara, având dimensiuni mai mari și sunete mai grave; alto. /<it. viola, fr. viole
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia viola

VIÓL//Ă2 ~e

f. v. VIOREA /<ung. viola
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia viola

VIÓLĂ2

s.f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori mari de diferite culori, așezate câte una pe o codiță; (pop.) viorea, toporaș. [Pron. vi-o-. / < lat. viola]
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia viola

VIÓLĂ1

s.f. Instrument muzical cu coarde și arcuș, ceva mai mare decât vioara și având un timbru mai grav. [Pron. vi-o-. / < fr. viole, it. viola < prov. viola].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia viola

VIÓLĂ2

s. f. plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori mari de diferite culori, câte una pe o codiță; violetă, viorea, toporaș. (< lat. viola)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia viola

VIÓLĂ1

s. f. 1. familie de instrumente cu coarde și arcuș, din sec. XV-XVII, în muzica polifonică, la baza instrumentelor cu coarde moderne. 2. instrument cu coarde și arcuș puțin mai mare decât violina; alto (3). (< it. viola, fr. viole)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia viola

VIOLĂ-DE-NOÁPTE

s. v. nopticoasă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

viólă-de-noápte

(bot.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

VIOLĂ-DE-PRIMĂVÁRĂ

s. v. nopticoasă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

VIORÉA, -ÍCĂ,

viorele, s.f. (Bot.) 1. Toporaș. 2. Plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două-trei frunze lunguiețe și o tulpină care poartă flori albastre, roz sau albe (Scilla bifolia). [Pr.: vi-o-] – Vioară2 + suf. -ea, -ică.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia viola

VIOREÁ

s. (BOT.) 1. (Viola odorata) toporaș, violetă, (rar) violă, (reg.) călțunaș, cârligel, cocoșel, garoafă, găurea, micsandră, micșunea, nemțoaică, tămâioară, vioară, floare-domnească, flori-mărunte (pl.), flori-mărunțele (pl.), zambilă-de-câmp. 2. (Viola alpina) toporaș, viorică, (reg.) micșunea-de-munte. 3. (Viola hirta) (reg.) micșunea, tămâioară, toporași (pl.). 4. viorele sălbatice (Viola canina) = (reg.) colțunii-popii (pl.). 5. viorea-galbenă (Cheirantus cheiri) = micsandră, micșunea, (reg.) foaltine (pl.), șiboi, levcoaie-galbenă, vioară-galbenă. 6. (Scilla bifolia) (rar) scila (art.), (reg.) mereoară, zambilă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

VIOREÁ

s. v. rujă, tămâioară.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia viola

vioreá/viorícă

s. f. (sil. vi-o-), art. vioreáua/ vioríca, g.-d. art. viorélei; pl. vioréle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia viola

VIOR//EÁ ~éle

f. Plantă erbacee de primăvară din familia liliaceelor, cu flori violete (mai rar roz sau albe). [Art. vioreaua; G.-D. viorelei; Var. viorică] /vioară + suf. ĕa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia viola
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar