Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția alb definiție dex
alb
găsește rime pentru
alb
alb (álbă),
adj. – De
culoarea
zăpezii
, a
laptelui
. -Mr.
albu
, megl.
alb
, istr.
ǫb
. Lat.
album
(Pușcariu 55;
Candrea
-
Dens
., 36; REW 331;
DAR
); cf. vegl.
jualb
, genov.
arbo
, engad.
alvo
, sp.
albo
,
port
.
alvo
; cf. și it.
alba
, prov.
aubo
, fr.
aube
, sp.
alba
, de la f. Este
proprie
rom
.
semnificația
de „
fericit
”,
extindere
a
contrastului
între
„
negru
” și „alb”. Cf.
alboare
.
Der.
albă
, s.f. (
iapă
albă
;
zori
de
zi
);
albeață
,
s.f. (
culoare
albă
;
cataractă
,
pată
pe
ochi
);
albele
, s.f. pl. (
două
bețișoare
,
folosite
în
jocul
cu
același
nume
);
albei
, adj. (alb;
bălai
);
albei
,
s.m. (
specie
de
iarbă
);
albeț
,
s.m. (
alburn
);
albețe
, s.f. (
albeață
);
albi
, vb. (a
albi
; a (se)
face
alb; a
încărunți
; a îmbătrîni; a (se)
sulemeni
; a
spăla
), care este
considerat
reprezentant
al unui lat. *
albῑre
, de la
albescĕre
(Pușcariu 57;
Candrea
-
Dens
., 41; REW 320),
dar
care
ar
putea
fi și
formație
internă
a
rom
., cf.
înroșesc
, (în)
negresc
,
albăstresc
etc.;
albicios
, adj.;
albiciune
, s.f.;
albime
, s.f.;
albineț
,
adj. (cu
fața
albă
;
bălai
);
albișor
, adj. (
albicios
);
albișor
, s.m. (
ban
de
argint
;
pește
,
obleț
; se
spune
despre
anumite
varietăți
de
struguri
, de
prune
, de
ciuperci
);
albiță
, s.f. (
pește
,
obleț
;
plantă
cu
flori
galbene
);
albitor
,
adj. (care
albește
);
albitorie
, s.f.;
albitură
, s.f. (
rufe
albe
,
lenjerie
; în
tipografie
,
mici
piese
de
plumb
care
servesc
la
completarea
spațiului
alb
dintre
litere
,
cuvinte
sau rînduri;
bani
,
arginți
;
pește
,
plătică
,
babușcă
);
albiu
, adj.;
albuș
, s.n. (
substanță
albă
care
înconjoară
gălbenușul
la
ou
; în Trans.și Mold.,
albul
ochiului
);
(
î
)nălbeală,
s.f. (
suliman
);
(
î
)
nălbi
,
vb. (a
spăla
; a
sulemeni
);
înălbitor
,
adj. (care
albește
).
Alburn
menționat
ca
descendent
al lui
alburnum
(
Arhiva
,
XVI, 322; REW 329), este
împrumut
recent
(cf.
BL,
V, 87).
Pentru
albeață
,
Pascu
, I, 31,
propune
un lat. *
albitia
, în
loc
de
albities
; însă der. e
firească
în
cadrul
rom
.
Dalb
, adj. (alb;
fericit
), comp. cu
de-
, de
origine
pop.,
prezintă
un
semantism
normal
(cf. Bant
doalb
„
cărunt
”),
căruia
uzul
poetic
,
foarte
frecvent
la
Alecsandri
, i-a
adăugat
cea
de a
doua
nuanță
.
Albișoară
(Pușcariu,
Dacor.,
III, 596 și REW 328) nu
reprezintă
lat.
albula
, ci este o
metateză
de la
albișoară
, cf.
albișor
.
Pentru
albulus
în
rom
., cf.
abur
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia alb
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK