APÉNDICE
s.n. 1. Parte a unui lucru, a unui
organ etc., care se
prezintă ca o prelungire, ca o
completare a acestuia. ♦
Element fonic suplimentar care însoțește
articulația unui sunet.
2. Prelungire a
intestinului gros, care pornește de la
cec. ♦ Parte lipită de un
organ.
3. Supliment, adaos la o lucrare;
anexă. [Acc. și
apendíce, pl.
-ce, (s.m.)
-ci. / < fr., it.
appendice, cf. lat.
appendix – adaus, ceva atârnat].