seci,
seciuri, s.n.
1. (pop.) loc defrișat într-o pădure, folosit ca pășune sau ca ogor;
curătură,
secătură, laz, runc, tăietură.
2. (reg.) pădurice rămasă dintr-o pădure mai mare; ciritei.
3. (reg.) parapet, întăritură din copaci tăiați.
4. (reg.) îngrăditură sau
gard din crengi rămuroase;
nimăt;
gard viu; vreasc, nuia.
5. (pop.) loc îngrădit la stână (uneori acoperit) pentru adăpostirea oilor sau a
altor animale;
nimăt.