definiția ascutit definiție dex

ascutit

găsește rime pentru ascutit
Cuvinte apropiate: ascuțit, scutit

ASCUȚÍ

, ascút, vb. IV. 1. Tranz. A face mai tăioasă lama unei arme sau a unei unelte de tăiat. ♦ A face unui obiect vârf (înțepător). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) face mai ager, mai pătrunzător. ♦ A (se) intensifica, a (se) înteți. – Probabil lat. *excotire. (< cos, cotis „gresie”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ascutit

ASCUȚÍ

vb. 1. (Mold. și Transilv.) a toci. (~ cuțitul la tocilă.) 2. a trage. (~ coasa pe cute.) 3. v. pițigăia.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ascutit

ASCUȚÍ

vb. v. adânci, ageri, agrava, amplifica, crește, intensifica, inventa, îndârji, înteți, mări, născoci, plăsmui, scorni, spori, ticlui.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ascutit

A (se) ascuți

≠ a (se) toci, a (se) tîmpi, a (se) tunchi
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia ascutit

A ascuți

≠ a tunchi
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia ascutit

ascuțí

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ascút, imperf. 3 sg. ascuțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ascútă; imper. 2 sg. ascúte, neg. nu ascuțí
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ascutit

A ASCUȚÍ ascút

tranz. 1) (obiecte tăioase) A face să devină (mai) ascuțit. ~ cuțitul. 2) A prevedea cu vârf. ~ un creion. ~ un bețișor. 3) A face să se ascută. ♢ A-și ~ urechile a deveni foarte atent; a-și încorda auzul. /<lat. excotire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ascutit

A SE ASCUȚÍ se ascúte

intranz. 1) (despre minte, privire etc.) A deveni (mai) pătrunzător. 2) rar A deveni (mai) intens; a crește în intensitate; a se intensifica; a se înteți; a se întări. /<lat. excotire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ascutit

ascuțí (ascuțít, ascuțít),

vb. – 1. A face mai tăioasă lama unei arme sau unelte; a face unui obiect vîrf. – 2. A (se) face mai ager, mai pătrunzător. – 3. A incita, a însufleți, a stimula. – 4. A face fin, a perfecționa. Lat. *excōtῑre, de la cōs, cotem (Pușcariu 140; REW 2275; cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 274), CF. cuțit, cute. Este posibil ca în evoluția lui să fi survenit o încrucișare cu lat. acutiāre (› it. aguzzare, v. prov., v. port. agusar, fr. aiguiser, cat. aguar, sp. aguzar, cf. REW 134), cum presupune DAR, cu toate că semantismul se explică suficient prin prima ipoteză; cf. sensurile „a face mai tăios” și „a face vîrf”, reunite și în sp. aguzar, afilar. Candrea-Dens., 99, și Candrea presupun un lat. *exacūtῑre, plecînd de la exacūtus. Der. ascuțime, s.f. (faptul de a fi ascuțit; agerime); ascuțiș, s.n. (tăiș, vîrf ascuțit); ascuțitoare, s.f. (unealtă de ascuțit creioane); ascuțitură, s.f. (vîrf.)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia ascutit

ASCUȚÍT1

s.n. Acțiunea de a (se) ascuți. – V. ascuți.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ascutit

ASCUȚÍT2, -Ă

, ascuțiți, -te, adv. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ♢ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ascutit

ASCUȚÍT

adj. 1. tăios, (înv. și reg.) tăietor, (înv.) ager, sâmcelat, sâmcelos. (Sabie ~.) 2. înțepător. (Vârf ~.) 3. țuguiat, (reg.) vârfuit. (O culme ~.) 4. v. pițigăiat. 5. v. acut. 6. v. strident. 7. acut, adânc, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, violent, viu. (O durere ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ascutit

ASCUȚÍT

adj. v. ager, chinuitor, clarvăzător, intens, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, puternic, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, străpungător, subtil, violent, viu.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ascutit

ASCUȚÍT

s. v. ascuțiș, lamă, limbă, tăiș.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ascutit

Ascuțit

≠ bont, obtuz, teșit, tocit
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia ascutit

ascuțít

s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ascutit

ASCUȚÍ//T ~tă (~ți, ~te)

1) Care are muchie sau vârf tăios. Cuțit ~. ♢ Unghi ~ unghi mai mic de 90º. 2) fig. Care vădește spirit de pătrundere în esența lucrurilor; ager. ♢ ~ la minte deștept; inteligent. 3) (despre senzații, sentimente) Care se caracterizează prin profunzime; intens. 4) fig. (despre privire, vorbă) Care parcă te străpunge sau te taie; tăios. 5) (despre sunete) Care are timbrul înalt; subțire; strident. 6) (despre ciocniri, conflicte) Care s-a întețit; înverșunat. /v. a (se) ascuți
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ascutit
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar