cápră (cápre),
s.f. –
1. Mamifer rumegător paricopitat, cu
părul lung, cu
coarne. –
2. Poreclă dată
grecilor (
sec. XVII-XIX),
deoarece erau considerați excesiv de
lăudăroși. –
3. Numele unui
joc de
copii. –
4. Joc pentru priveghiul morților, în care se
folosește o
secure învelită în
piele reprezentînd o capră; este de
asemenea un
joc popular în
noaptea de
ajun a
Crăciunului. –
5. Aparat de
gimnastică pentru sărituri. –
6. Suport de
lemn cu
patru picioare,
încrucișate două cîte
două,
susținute de o scîndură
transversală. –
7. Scaun al
vizitiului, la
trăsuri. –
8. Compas de
dogar. – Mr., megl.
capră, istr.
cǫpre. Lat.
capra (Pușcariu 279;
Candrea-
Dens., 248; REW 1647;
DAR); cf.
alb.
kjepër, it.
capra, prov., cat., sp.
cabra, fr.
chèvre. Der.
căproi, s.n. (
piedestal al
definitie/vârtelniță">vîrtelniței);
căpresc, adj. (de capră);
căprește, adv. (în
felul caprelor);
căprișor, s.m. (
plantă erbacee, Cyperus flavescens, Cyperus fuscus);
căprit, s.n. (
căprior);
căpriță, s.f. (dim. al lui capră;
săricică,
Atriplex litoralis);
căpraș, s.m. (
vizitiu al unei
trăsuri de
închiriat care nu este a sa);
căpriu, adj. (
căprui);
căpros, adj. (mîndru,
trufaș);
căprui, adj. (
cafeniu), care
ar putea reprezenta un lat. *
capruneus, cf.
caprunus › prov.
cabrun. Der. neol.:
caprifoi, s.m. (
arbust ornamental);
caprimulg, s.m. (
varietate de rîndunică);
caprin, adj. (de capră);
capricorn, s.n. (
constelație zodiacală;
semn al
zodiacului reprezentat printr-un
țap);
Caprifoi (var.
caprifoi), nu este cuvînt pop.,
astfel încît nu este
posibilă der.
directă din lat.
caprifolium (Densusianu,
Hlr., 162; Pușcariu 283; REW 1852),
abandonată de
DAR.