Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția colectiv definiție dex
colectiv
găsește rime pentru
colectiv
Cuvinte apropiate:
colectiv
,
colectivă
,
conectiv
,
corectiv
COLECTÍV
,
-
Ă
,
colectivi
,
-e
, adj., subst.
I.
Adj.
1.
Care
rezultă
din
participarea
, din
activitatea
mai
multor
persoane
(sau
lucruri
).
2.
Care
aparține
tuturor
;
comun
,
obștesc
,
social
.
3.
Care se
referă
la
ideea
de
colectivitate
. ♢
Substantiv
colectiv
=
substantiv
care
denumește
prin
forma
de
singular
o
pluralitate
de
obiecte
identice
,
considerate
ca un
întreg
, ca o
totalitate
.
Sufix
colectiv
=
sufix
care dă unui
substantiv
valoarea
de
substantiv
colectiv.
II.
S.n.
Echipă
.
Colectiv de
redacție
.
Colectiv de
catedră
. ♦ P. gener.
Grup
. (
organizat
) de
persoane
.
III.
S.f. (
Ieșit
din
uz
)
Cooperativă
Agricolă
de
Producție
. – Din fr.
collectif
, lat.
collectivus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia colectiv
COLECTÍV
adj., s.
1.
adj. v.
general
.
2.
s. v.
ansamblu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia colectiv
colectív
adj. m., pl.
colectívi
;
f. sg. (și s. f. „
cooperativă
agricolă
”)
colectívă
,
pl.
colectíve
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia colectiv
colectív
(
grup
,
echipă
) s. n., pl.
colectíve
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia colectiv
COLECTÍV
1
~ă (~i, ~e)
1) Care se
face
împreună
;
realizat
prin
participarea
mai
multor
persoane
;
comun
.
Muncă
~
ă
.
Operă
~
ă
.
Contract
~.
2) Care
aparține
tuturor
;
aflat
în
posesiunea
tuturor
;
comun
;
obștesc
.
Proprietate
~
ă
.
3) Care
exprimă
noțiunea
de
totalitate
, de
colectivitate
. ♢
Substantiv
~
substantiv
care
numește
o
pluralitate
de
obiecte
de
același
fel
,
luate
ca un tot
întreg
. /<fr.
collectif,
lat.
collectivus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia colectiv
COLECTÍV
2
~e
n.
Grup
de
persoane
antrenate
într-o
activitate
comună
.
~
artistic
. ~
științific
.
/<fr.
collectif,
lat.
collectivus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia colectiv
COLECTÍV, -Ă
adj.
1.
Rezultat
din
munca
, din
activitatea
mai
multor
persoane
;
referitor
la
ideea
de
colectivitate
.
2.
Comun
,
obștesc
,
social
. //
s.n.
Grup
de
oameni
care
lucrează
în
același
loc
de
producție
,
având
interese
și
concepții
comune
,
purtând
fiecare
răspunderea
muncii
depuse
, supunându-se unei
discipline
liber
consimțite
și
acceptând
o
conducere
unică
. ♢
Colectiv de
catedră
=
totalitatea
cadrelor
didactice
din
învățământul
superior
,
grupate
în
cadrul
unei
catedre
. [Cf. fr.
collectif
, lat.
collectivus
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia colectiv
COLECTÍV, -Ă
I.
adj.
1.
rezultat
din
munca
, din
activitatea
mai
multor
persoane
;
referitor
la
ideea
de
colectivitate
. o
substantiv
~ =
substantiv
care, la
singular
,
denumește
o
multitudine
de
obiecte
identice
,
considerate
ca un
întreg
;
sufix
~ –
sufix
cu
ajutorul
căruia
se
formează
substantive
colective
;
numeral
~ =
numeral
care
exprimă
ideea
de
grupare
a
obiectelor
în
timp
și
spațiu
. 2. care
aparține
tuturor
;
comun
,
obștesc
,
social
. II. s. n.
grup
de
oameni
care
lucrează
în
același
loc
de
producție
, cu
interese
și
concepții
comune
,
purtând
fiecare
răspunderea
muncii
depuse
, sub o
conducere
unică
. (< fr.
collectif
, lat.
collectivus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia colectiv
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK