Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ctitori definiție dex
ctitori
găsește rime pentru
ctitori
Cuvinte apropiate:
ctitor
,
ctitoră
,
ctitori
,
ctitorie
,
ctitorit
CTITORÍ,
ctitoresc
, vb.
IV
. Tranz. A
întemeia
, a
funda
o
biserică
, o
mănăstire
;
p. ext.
a pune
bazele
unei
instituții
, unei
asociații
etc. – Din
ctitor
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ctitori
CTITORÍ
vb. v.
înființa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ctitori
ctitorí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
ctitorésc
,
imperf. 3 sg.
ctitoreá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
ctitoreáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ctitori
A CTITOR//Í ~ésc
tranz.
1)
(
biserici
,
mănăstiri
)
A
întemeia
suportând
cheltuielile
; a
fonda
fiind
ctitor
. 2)
fig. (
instituții
,
așezăminte
etc.)
A
face
să ia
ființă
; a
întemeia
; a
înființa
; a
fonda
. /Din
ctitor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ctitori
CTÍTOR, -Ă,
ctitori, -e,
s.m. și f.
Persoană
care
suportă
în
total
sau în
parte
cheltuielile
pentru
definitie
/ridica">
ridicarea
și
definitie
/înzestra">
înzestrarea
unei
biserici
sau a unei
mănăstiri
;
p. ext.
fondator
al unei
instituții
,
asociații
etc. – Din. sl.
ktitorŭ
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ctitori
CTÍTOR
s. v.
fondator
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ctitori
ctítor
s. m., pl.
ctítori
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ctitori
CTÍTOR ~i
m
. 1)
Persoană
care
suportă
cheltuielile
pentru
ridicarea
unui
locaș
sfânt
. 2)
fig.
Fondator
al unei
instituții
,
asociații
. /<sl.
ktitoru
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ctitori
ctítor (ctítori),
s.m. –
Fondator
,
persoană
care
construiește
și
înzestrează
o
biserică
. –
2.
Fondator
,
organizator
. –
3.
(Trans. și Munt.)
Econom
,
curator
al unei
biserici
. –
4.
(Trans., înv.)
Tutore
. Gr. ϰτίτωρ, în
parte
prin
intermediul
sl.
ktitorĭ
, cf. Vasmer,
Gr.,
65 și 85. – Der.
ctitoră
,
s.f. (
fondatoare
);
ctitori
, vb. (a
funda
);
ctitorie
, s.f. (
fondare
);
ctitoricesc
, adj. (de
fondare
);
ctitornicie
, s.f. (
fundație
;
pisanie
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ctitori
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK