s.f. Acțiunea de a îmblăni. – V. îmblăni.
s. f., g.-d. art. îmblănírii; pl. îmblăníri
îmblănesc, vb. IV. Tranz. A căptuși cu blană un obiect de îmbrăcăminte; a blănui. – În + blană.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmblănésc, imperf. 3 sg. îmblăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmblăneáscă
tranz. (haine, încălțăminte) A căptuși cu blană. ~ paltonul. [Sil. îm-blă-] /în + blană