îmbușonez, vb. I. Tranz. (Rar) A astupa o sticlă cu un bușon. – În + bușon.
vb., ind. prez. 1 sg. îmbușonéz, 3 sg. și pl. îmbușoneáză
tranz. rar (sticle) A astupa cu un bușon. /<fr. bouchonner
vb. I. tr. A închide cu un bușon. [Cf. fr. bouchonner, boucher].
vb. tr. a închide (o sticlă) cu un bușon. (după fr. bouchonner)