împoncișări, s.f. (Înv.) Acțiunea de a (se) împoncișa și rezultatul ei; conflict; împotrivire. [Var.: împuncișáre s.f.] – V. împoncișa.
s. v. animozitate, ceartă, con-flict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, împotrivire, în-vrăjbire, litigiu, neînțelegere, opoziție, opunere, rezistență, vrajbă, zâzanie.
s. f., g.-d. art. împoncișării; pl. împoncișări