împricinați, -te, adj., s.m. și f. (Cel) care este implicat, acuzat într-un proces; (cel) care este parte într-un proces. – V. împricina.
adj, m., s. m., pl. împricináți, f. sg. împricinátă, pl. împricináte
m. și f. Persoană implicată într-un proces (ca acuzat), într-un conflict. /v. a împricina
împricinez, vb. I. Refl. recipr. (Pop.) A găsi pricină de judecată (cu cineva); a se judeca cu cineva. – În + pricină.
vb., ind. prez. 1 sg. împricinéz, 3 sg. și pl. împricineáză