înșirări, s.f. Acțiunea de a (se) înșira și rezultatul ei; șir; fig. succedare, perindare; expunere (a unui șir de idei, de fapte), enumerare. – V. înșira.
s. 1. v. succedare. 2. v. enumerare. 3. v. înșiruire.
s. f., g.-d. art. înșirării; pl. înșirări