încheieri, s.f. Acțiunea de a (se) încheia și rezultatul ei ♦ Epilog. ♦ Încheiere judecătorească = act al instanței judecătorești în care sunt consemnate dispozițiile luate de aceasta în cursul procesului. – V. încheia.
s. 1. închidere, (reg.) îmbumbare. (~ unei haine.) 2. v. îmbinare. 3. v. concluzie. 4. închidere, sfârșit, terminare. (La ~ ședinței...) 5. v. terminare. 6. sfârșit, (înv.) istov. (După ~ nunții.) 7. finalizare, isprăvire, sfârșire, terminare. (ă acțiunii începute.) 8. v. capăt. 9. v. deznodământ. 10. v. lichidare. 11. v. contractare. 12. (înv.) statornicire. (~ păcii.) 13. v. perfectare. 14. semnare. (~ convenției între părți.)
s. f., g.-d. art. încheiérii; pl. încheiéri