încheietori, subst. 1. S.m. (În sintagma) Încheietor de pluton = fruntaș, caporal sau sergent care merge în ultimul rând din pluton. 2. S.f. Cheotoare (la îmbrăcăminte). 3. S.f. Plantă erbacee cu florile galbene, pătate cu cafeniu, rău mirositoare (Sideritis montana). ♦ (Bot.; reg.) Vulturică. – Încheia + suf. -tor.
(persoană) s. m., pl. încheietóri
și substantival Care încheie; cu funcția de a încheia. /a încheia + suf. ~tor